Buftea
 |
Acest articol sau secțiune are multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
| Buftea | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Buftea
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Ilfov | ||
|
|
|||
| Localități componente | Buciumeni | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ion Stoica[1] (PRM[1], ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață [2][3] | |||
| - Total | 54,87 km² | ||
| Altitudine | 110 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[4] | |||
| - Total | 20.762 locuitori | ||
| - Densitate | 437 loc./km² | ||
| - Rezultate provizorii 2011 | ▲ 21.960 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Primăria Buftea | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Buftea este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din orașul propriu-zis și din satul Buciumeni. La recensământul din 2002, populația era de 20.762 locuitori.[4]
Cuprins |
[modificare] Istoric
Orașul Buftea se află așezat în partea de nord-vest a județului Ilfov, la 20 km nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei.
Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase asezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică ,o așezare neolitică, 8 din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea–al IV-lea, 2 din secolele al VI-lea–al VII-lea, 5 din secolele al IX-lea–al XI-lea, un tabu al vieții pe aceste zone.
Ca urmare a cercetărilor efectuate a fost identificată cea mai veche așezare de pe teritoriul actual al orașului Buftea, satul medieval Mănești de pe râul Colentina—așezare dovedită încă din perioada lui Mircea cel Bătrân, menționat pentru prima oară într-un hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul dăruia satul „cu tot hotarul” după ce-l moștenise de la bunicul său Mihnea.
Buftea, devenit oraș prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1113 din 27 mai 1968, este menționat pentru prima dată în hrisoavele vremii la 20 iulie 1752. Noua localitate cuprinsă în documente era continuatoarea satului Mănești.
Locuitorii orașului au participat la războiul de independență al României din 1877-1878 (în timpul căruia în satul Buftea a funcționat un spital pentru răniți, deschis de prințesa Maria Alexandru Știrbei[5]), precum și la Primul Război Mondial, numele celor morți atunci fiind scrise pe Monumentul Eroilor din centrul orașului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele Buftea și Bucoveni făceau parte din comuna rurală Bucoveni din plasa Snagov a județului Ilfov, împreună cu satele Atârnați, Buciumeni, Flămânzeni, Chitila, Mogoșoaia și Odăile, care totalizau 3157 de locuitori ce trăiau în 653 de case și 5 bordeie. În comună funcționau 2 mori de apă, 4 mașini de treierat cu aburi, 4 școli cu 74 de elevi (dintre care 26 de fete) și 4 biserici.[6]
Datorită Prințului Barbu Știrbei, s-a realizat Fabrica de Conserve (1903), Fabrica de Vată (1900), Școala profesională (1902), Liceul (1924) opera lui Toma T. Socolescu, Biserica Sfânta Varvara (1934), Ateneu Popular (1934), Biblioteca Populară (1924).
La Buftea s-a semnat Tratatul Preliminar de Pace între România și Puterile Centrale la 5-18 martie, pe baza căruia încep la București la 9-22 martie tratativele în vederea încheierii păcii. Parafarea tratatului preliminar a avut loc la Palatul lui Știrbei aflat pe Domeniul Știrbei din Buftea semnat de guvernul condus de Alexandru Marghiloman.[necesită citare]
În 1925, comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ Ilfov și avea aceeași compoziție și o populație de 4799 de locuitori.[7]
Până la sfârșitul perioadei interbelice, comuna se numea deja Buftea, fiind în continuare în 1938 reședință de plasă.[8] În 1950, Buftea a trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comuna Buftea a fost declarată oraș, format din localitățile Buftea și Buciumeni (satul Bucoveni fiind inclus în Buftea), devenind parte din județul Ilfov.[9] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.
[modificare] Economie
Economia orașului Buftea cunoaște integrarea și orientarea ei în economia de piață. S-a schimbat peisajul industrial al orașului, s-au înființat unități private de o importanță deosebită, s-au înființat societăți comerciale pe diferite profile, s-au construit două hale moderne, s-a dat în folosință o Stație de benzină în zona Cartierul Cinematografic, s-a înființat sistemul bancar. Resursele naturale ale solului acestei zone au oferit condiții din cele mai favorabile dezvoltării agriculturii.
În domeniul vieții spirituale s-a construit o biserică în Cartierul Studio.
În domeniul învățământului s-a acordat o nouă orientare corespunzătoare cerințelor actuale introducându-se studiul informaticii și a religiei.
S-a înființat sistemul prestărilor de servicii și al transportului de călători, astăzi operează două linii de transport călători.
S-a dat în folosință centrala pentru alimentarea cu energie termică a Grupului Scolar "Dumitru Dumitrescu".
A intrat în tradiția orașului organizarea Târgului de Toamnă precum și a târgului săptămânal de animale.
[modificare] Cultură
În Buftea se află numeroase vestigii istorice: Palatul Barbu Știrbei, Capela, biserici, monumente istorice (Biserica din Cartierul Buciumeni construită în 1787, Mănăstirea Carna), Monumentul Eroilor 1916-3918, Casa țărănească (1891), Conacul lui Oțeteleșteanu.
Dar în același timp, de orașul Buftea este legat numele unor personalități care s-au născut pe aceste meleaguri sau au desfășurat o vie activitate. Printre aceștia, se numără pe acad. Dumitru Dumitrescu, prof. dr. Tutunaru Dumitru, sculptorul Ion Vlad, poetul Dimitrie Stelaru, prof. dr. docent Florea Oprea.[necesită citare]
Prin condițiile sale naturale, Buftea este obiectiv turistic, având în vedere așezarea de care dispune înconjurat de o salbă de lacuri, Parcul Știrbei și Baza Turistică „Calul Bălan”.
Pe malul lacului Buftea se află Studiourile cinematografice Buftea, la care s-au produs de-a lungul timpului mai multe filme românești, și care acum este în proprietatea trustului MediaPRO.
[modificare] Geografie
Localitatea Buftea se află în câmpia Vlăsiei, în lunca râului Colentina, la 20 km nord de București și la 40 km sud de Ploiești. Orașul este străbătut de un drum național, DN1A București - Ploiești - Săcele.
[modificare] Demografie
Evoluția populației la recensăminte: 
[modificare] Administrație
În domeniul administrației publice, în orașul Buftea funcționează un tribunal cu parchet, 3 birouri notariale, 2 birouri de executori judecătorești, precum și sediul administrației publice locale.
Pentru sănătate și asistență socială orașul Buftea dispune de 1 policlinică, 1 spital cu 100 paturi (fostul spital orășenesc „Dr. Maria Burghele”, devenit în 2011 secție a Spitalului Județean Ilfov[10]), 1 stație de ambulanță, 7 dispensare, 5 farmacii, 1 centru de combatere a violenței domestice, 1 centru de îngrijire la domiciliu, 1 centru de permanență medicală, 1 creșă și o fundație pentru protecția copilului aflat în dificultate.[necesită citare]
[modificare] Obiective turistice
Buftea este orașul unde se află Castelul Știrbei, locul de reședință al lui Barbu Știrbei, fost domnitor al Valahiei. În capela familiei Știrbei, aproape de castel, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul “Dracula”.
[modificare] Note
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ „Organizarea administrativă a județului Ilfov”. CJ Ilfov. http://www.cjilfov.ro/site/organizare. Accesat la 28 iulie 2011.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Ilfov. 2 februarie 2012. http://www.ilfov.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011_JUDET_Ilfov%20GRI.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Buftea”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=2960&localitate_id=2961.
- ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Buftea, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 51. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1898). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 673. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf.
- ^ „Comuna Bucoveni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=432. Accesat la 28 februarie 2012.
- ^ Gusti, Dimitrie. „Județul Ilfov în Enciclopedia României din 1938, vol. II”. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ilfov/index.html. Accesat la 28 februarie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 28 februarie 2012.
- ^ „Redeschidere spital Buftea”. Consiliul Județean Ilfov. 11 aprilie 2011. http://www.cjilfov.ro/site/comunicate/redeschidere-spital-buftea. Accesat la 28 februarie 2012.
[modificare] Legături externe
|
||||||||||||||||
|
||||||||||
