Comuna Snagov, Ilfov
| Snagov | |
| — Comună — | |
 Snagov
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Ilfov |
| Atestare documentară | 1428 |
|
|
|
| Localități componente | |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Apostol Mușat[1] (PD-L[1], ales 2008) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 88 km² |
|
|
|
| Populație (2002)[2][3] | |
| - Total | 6.041 locuitori |
| - Rezultate provizorii 2011 | ▲ 6.673 locuitori |
|
|
|
| Site: Primăria comunei Snagov | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Snagov este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Snagov (reședința), Tâncăbești și Vlădiceasca. Ea se găsește la circa 40 km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2002, populația comunei era de 6041 de locuitori, români în proporție de peste 99%.[2]
Cuprins |
[modificare] Istorie
Întemeierea localității Snagov este strâns legată de construirea mănăstirii Snagov pe ostrovul din nordul lacului Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Nu este deloc exclus ca pe locul așezământului acestui voievodat necunoscut să fi existat altul încă și mai vechi, deoarece urmele de locuire de pe ostrovul Snagovului coboară departe în timp, demonstrând continuitate.[necesită citare] Astfel, săpăturile efectuate pe insula din nordul lacului au scos la iveală unelte și vase din epoca bronzului și a fierului: morminte, dinari de argint ai Republicii Romane, monede bizantine din secolul al X-lea, toate acestea constituind dovezi sigure ale unei vieți neîntrerupte timp de mii de ani pe aceste meleaguri.
Totuși, primele atestări documentare despre satele Snagovului aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-lea la Târgoviște, oraș care era în acea vreme capitala Țării Românești. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit.
În același secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existența acestui loc: 30 iunie 1441, emis tot la Târgoviște de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la București de Radu cel Frumos; 23 martie 1482, emis de Basarab cel Tânăr.
Cel din urmă are mențiunea că i se adaugă ca dar Mănăstirii Snagov satele Dobroșești, Ghermănești, Izvorani și Tâncăbești.[necesită citare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tâncăbești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis).[4] Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani.[5] În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Mitropolia, Tâncăbești și Filitis.[6]
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală.[7] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.
[modificare] Nume
Există o ipoteză după care se presupune că numele Snagov ar fi probabil de inspirație slavă, mai exact din cuvântul bulgar sneg, care înseamnă zăpadă. Snagovul a avut una din închisorile lui Vlad Tepeș.[necesită citare]
[modificare] Vezi și
- Lacul Snagov, lac care are o suprafață totală de 5,75 km².
- Mănăstirea Snagov, care se găsește pe ostrovul din nordul lacului; se presupune că mormântul lui Vlad Țepeș se găsește în incinta mânăstirii.
- Pădurea Snagov, una din ultimele pâlcuri de pădure ai vechilor codri ai Vlăsiei.
[modificare] Note
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Snagov, Ilfov”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=2960&localitate_id=2995.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Ilfov. 2 februarie 2012. http://www.ilfov.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011_JUDET_Ilfov%20GRI.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîncăbești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 608. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Ghermănești, sat, pl. Znagovul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 511. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf.
- ^ „Comuna Tâncăbești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=451. Accesat la 24 februarie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012.
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||
