Comuna Snagov, Ilfov
| Snagov | |
| — Comună — | |
 Snagov
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Ilfov |
| Atestare documentară | 1428 |
|
|
|
| Reședință | Snagov |
| Localități componente | |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Marian Oancea[1] (PSD[1], ales 2012) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 88 km² |
|
|
|
| Populație (2002)[2][3] | |
| - Total | 6.041 locuitori |
| - Rezultate provizorii 2011 | ▲ 6.673 locuitori |
|
|
|
| Site: Primăria comunei Snagov | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Snagov este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Snagov (reședința), Tâncăbești și Vlădiceasca. Ea se găsește la circa 40 km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2002, populația comunei era de 6041 de locuitori, români în proporție de peste 99%.[2]
Cuprins |
Așezare [modificare]
Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București–Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata.
Istorie [modificare]
Întemeierea localității Snagov este strâns legată de construirea mănăstirii Snagov pe ostrovul din nordul lacului Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Astfel, primele atestări documentare despre satele Snagovului aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-lea la Târgoviște, oraș care era în acea vreme capitala Țării Românești. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit.[necesită citare]
În același secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existența acestui loc: 30 iunie 1441, emis tot la Târgoviște de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la București de Radu cel Frumos; 23 martie 1482, emis de Basarab cel Tânăr. Cel din urmă are mențiunea că i se adaugă ca dar Mănăstirii Snagov satele Dobroșești, Ghermănești, Izvorani și Tâncăbești.[necesită citare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tâncăbești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis).[4] Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani.[5] În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Mitropolia, Tâncăbești și Filitis.[6]
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală.[7] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București,[8] sector devenit în 1997 județul Ilfov.
Monumente istorice [modificare]
.jpg)
În comuna Snagov se află ansamblul fostei mănăstiri Snagov, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată pe o insulă de pe lacul Snagov și existând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Ansamblul constă din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517) și turnul clopotniță.
În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte.
Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură — biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând din secolul al XIX-lea); biserica cu același hram din Ghermănești (construită în 1790); și hanul din secolul al XIX-lea aflat la Tâncăbești, la kilometrul 32 al șoselei DN1. Al zecelea monument istoric este clasificat ca monument de for public, fiind constituit de monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în Tâncăbești.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012.
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Snagov, Ilfov”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=2960&localitate_id=2995.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Ilfov. 2 februarie 2012. http://www.ilfov.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011_JUDET_Ilfov%20GRI.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîncăbești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 608. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Ghermănești, sat, pl. Znagovul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 511. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf.
- ^ „Comuna Tâncăbești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=451. Accesat la 24 februarie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012.
- ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012.
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||
