Comuna Vidra, Ilfov
| Vidra | |||
| — Comună — | |||
|
|||
 Vidra
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Ilfov | ||
|
|
|||
| Localități componente | Crețești, Sintești, Vidra | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Florin Niculae[1] (PDL[1], ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 70 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[2][3] | |||
| - Total | 8.220 locuitori | ||
| - Rezultate provizorii 2011 | ▲ 8.728 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Primăria comunei Vidra | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința) și situată lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Sabar, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o luncă mănoasă, propice agriculturii. Preocuparea principală a locuitorilor Vidrei este legumicultura.
Cuprins |
Așezare[modificare]
Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele.
Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea.
Istorie[modificare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei erau organizate două comune diferite, în cadrul plășii Sabar din județul Ilfov. Comuna Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comună funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat.[4] Comuna Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confunda cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comuna Bragadiru-Bulgaru, aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu apă și o biserică aflată în satul Bragadiru.[5]
În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori,[6] iar comuna Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori.[7]
În 1950, comuna Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat și satele Sintești și Crețești din comuna desființată Crețești-Sintești.[8] În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei reorganizări administrative a zonei,[9] dar în 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.
Monumente istorice[modificare]
Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele ca situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Sabarului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea–al XI-lea, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a fost încadrată în cultura Gumelnița. Cea mai importantă descoperire este un vas ceramic în formă de statuetă feminină, numită „Zeița din Vidra”, simbolizând cultul fecundității. Un alt obiect din perioada neolitică, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află tot pe malul Sabarului, lângă calea ferată București-Giurgiu și conține o așezare din secolele al XVII-lea–al XVIII-lea.
Note[modificare]
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Vidra, Ilfov”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=2960&localitate_id=2998.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Ilfov. 2 februarie 2012. http://www.ilfov.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011_JUDET_Ilfov%20GRI.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Crețești-Sintești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 762&ndsah;763. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Străini-Dobreni”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 477. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Comuna Străini-Dobreni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=450. Accesat la 23 februarie 2012.
- ^ „Comuna Creața-Leșile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=437. Accesat la 23 februarie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012.
- ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012.
Legături externe[modificare]
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||||
