Comuna Periș, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Periș
—  Comună  —
Periș se află în România
{{{alt}}}
Periș
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°41′18″N 26°00′15″E / 44.68833°N 26.00417°E / 44.68833; 26.0041744°41′18″N 26°00′15″E / 44.68833°N 26.00417°E / 44.68833; 26.00417

Țară  România
Județ Ilfov

SIRUTA 104546

Reședință Periș
Localități componente

Guvernare
 - Primar Anghel Albu[1] (PNL[1],02008)

Suprafață
 - Total 78  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 7.557 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 7.151 locuitori

Site: Pagina oficială

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălteni, Buriaș și Periș (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele Prahova și Dâmbovița, pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72).

Prin comună trece și calea ferată București–Ploiești, pe care este deservită de stația Periș.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Periș

     Români (95.91%)

     Necunoscută (3.73%)

     Altă etnie (0.35%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Periș

     Ortodocși (93.41%)

     Necunoscută (3.74%)

     Altă religie (2.84%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Periș se ridică la 7.557 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.151 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Cocioc, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comună funcționau o povarnă, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălteni, Cocioc și Piscu.[5] În 1925, comuna era arondată plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălteni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total.[6]

În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comuna fiind reorganizată. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia.[7][8] În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București[9] și devenită în 1997 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Periș se află biserica „Sfântul Nicolae” a fostului schit Bălteni, datând din 1626, aflată în satul Bălteni și clasificată ca monument istoric de arhitectură de interes național.

Palatul Scrovistea

Regele Carol I a trimis cativa specialisti pentru determinarea calitatii aerului prin toata tara. În urma studiilor a fost antocmita o harta, iar Regele a hotarat sa construiasca resedinte an 3 dintre ele, practic an cele mai curate 3 localitati. si asa au fost construite palatele de la Sinaia, Scrovistea si Savarsin (ordinea este data de gradul de curatie al aerului).

Pentru o perioada de timp, palatul a apartinut Casei Regale a Romaniei si a fost locuit de membri dinastiei de Hohenzolern. Acest fapt a facut ca numele palatului sa fie legat de istoria tarii. In prezent, palatul face parte din patrimoniul de protocol al Romaniei fiind chiar deschis, pentru o perioada de timp, turistilor interesati sa admire arhitectura deosebita dar si fantastica opulenta in care traia familia Ceausescu in Palatul Scrovistea.

În rest, opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice — două la Bălteni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat ca monument de for public.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cociocul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 541–542. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  6. ^ Comuna Cocioc în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=435. Accesat la 23 februarie 2012. 
  7. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 4 mai 2012. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 4 mai 2012. 
  9. ^ Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012. 


http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/