Fierbinți-Târg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fierbinți-Târg
—  Oraș  —
Fierbinți-Târg se află în România
{{{alt}}}
Fierbinți-Târg
Localizarea orașului pe harta României
Fierbinți-Târg se află în Județul Ialomița
{{{alt}}}
Fierbinți-Târg
Localizarea orașului pe harta județului Ialomița
Coordonate: Coordonate: 44°41′01″N 26°23′14″E / 44.68361°N 26.38722°E / 44.68361; 26.3872244°41′01″N 26°23′14″E / 44.68361°N 26.38722°E / 44.68361; 26.38722

Țară  România
Județ Ialomița

SIRUTA 102749
Atestare documentară 1620

Localități componente

Guvernare
 - Primar Iuksel Iusein[1] (PSD,02012)

Suprafață
 - Total 43  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4.969 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.253 locuitori

Site: Primăria orașului Fierbinți-Târg

Poziția localității Fierbinți-Târg

Fierbinți-Târg (în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România. Pe lângă localitatea principală, orașul mai cuprinde și localitățile Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin oraș trece șoseaua județeană DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650.[4]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de Fierbinți-Stroești, era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete).[5] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de Fierbinți, ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești.[6] În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna Târgul-Fierbinți, cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești.[7] În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți.

În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a luat în 1964 numele de Mircești, iar satul N.T. Filitis a luat tot atunci numele de Satul Nou.[8] În 1968, deja denumită Fierbinți-Târg, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, au dispărut satele Mircești, Satul Nou (incluse în satul Fierbinți-Târg) și Stroești (inclus în satul Fierbinții de Sus).[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Ialomița.[11]

Comuna Fierbinți-Târg a fost declarată oraș prin legea nr. 83/2004.[12]

De asemenea tot în Fierbinți-Târg se filmează serialului difuzat de ProTV, Las Fierbinți.[13]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Fierbinți-Târg

     Români (97.62%)

     Necunoscută (1.93%)

     Altă etnie (0.44%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Fierbinți-Târg

     Ortodocși (97.72%)

     Necunoscută (1.93%)

     Altă religie (0.34%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Fierbinți-Târg se ridică la 4.969 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.253 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 1,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,73%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[14]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În orașul Fierbinți se află biserica „Sfânta Maria”, ce datează din 1754, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii de Jos.

În rest, alte șapte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona „Malul Roșu” a localității Fierbinți-Târg, și cuprinde două necropole — una daco-romană din secolele al III-lea–al IV-lea, și alta medievală, din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea. Un alt monument este clasificat ca monument memorial sau funerar: mormântul generalului Eraclie Arion, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și aflat în incinta centrului de asistență socială.

Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1854), casa Alexe Tănase (1922), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1842)  — toate trei din satul Fierbinții de Sus — biserica „Sfântul Gheorghe” (1863, refăcută în 1915) și primăria (1929) — ultimele două din localitatea Fierbinți-Târg.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Baraganul, locul unde se topesc taranii, 11 Iulie 2004, Evenimentul zilei, accesat la 16 ianuarie 2011
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Fierbinți-Stroești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 355. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  6. ^ Comuna Fierbinți în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la 10 iulie 2012. https://archive.is/TX6M. Accesat la 10 mai 2013. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 224,229. 15 iulie 1931. 
  8. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 10 mai 2013. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 10 mai 2013. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 10 mai 2013. 
  11. ^ Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 10 mai 2013. 
  12. ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune”. Lege5.ro. http://lege5.ro/Gratuit/gu3dsmju/legea-nr-83-2004-pentru-declararea-ca-orase-a-unor-comune. Accesat la 19 august 2013. 
  13. ^ Revoltă în Fierbinți: "Bă, aștia din film își bat joc de noi?!", 14 iunie 2012, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei, accesat la 6 august 2013
  14. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fierbinți-Târg
  • Monografia comunei Fierbinți-Târg, Florian Popescu