Comuna Dridu, Ialomița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dridu
—  Comună  —
Dridu se află în Romania
{{{alt}}}
Dridu
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°42′07″N 26°27′26″E / 44.70194°N 26.45722°E / 44.70194; 26.4572244°42′07″N 26°27′26″E / 44.70194°N 26.45722°E / 44.70194; 26.45722

Țară  România
Județ Ialomița

SIRUTA 102703
Atestare documentară 28 octombrie 1464

Reședință Dridu
Localități componente 2 sate: Dridu, Dridu-Snagov

Guvernare
 - Primar Valentin Turiga[1] (PSD, ales 2004)

Suprafață
 - Total 71  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 3.551 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.765 locuitori

Site: Primăria comunei Dridu

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Dridu (în trecut, Dridu-Sărindarele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Dridu (reședința) și Dridu-Snagov.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile râului Ialomița, aproape de confluența acestuia cu râul Prahova, în zona barajului Dridu, unde Ialomița formează un lac de acumulare. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre nord-vest de Jilavele (unde se termină în DN1D) și înspre est de Fierbinți-Târg, apoi în județul Ilfov de Grădiștea, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A).

Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Dridu.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Dridu

     Români (95.74%)

     Necunoscută (3.88%)

     Altă etnie (0.36%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Dridu

     Ortodocși (95.91%)

     Necunoscută (3.88%)

     Altă religie (0.19%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dridu se ridică la 3.551 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.765 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,75%). Pentru 3,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,92%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Întâia atestare documentară a Dridului datează din 28 octombrie 1464, când voievodul Radu cel Frumos dăruia mănăstirii Snagovului patru mori la Dridih, făcute mai devreme de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș.[5] Sub influența comunității monahale de la Snagov și apoi și a celor de la Dealu și Sărindar, avea să se desfășoare trecutul însemnatei așezări de la Dridu.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Dridu-Sărindarele, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Movilița, Sărindaru de Sus și Sărindaru de Jos, cu o populație de 2677 de locuitori, ce locuiau în 625 de case. În comună funcționau o școală, o moară cu aburi, o mașină de treierat și trei biserici (la Dridu-Movila, Dridu-Snagov și Sărindaru de Jos).[6] În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate (cu excepția satului Movilița, care s-a separat și a format o altă comună). Comuna Dridu-Sărindarele avea atunci 4318 locuitori.[7]

În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Urziceni din regiunea Ialomița apoi (din 1952), din regiunea Ploiești și din 1960 din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, satele Dridu-Movila, Sărindaru de Jos și Sărindaru de Sus au fost comasate și au format satul Dridu, comuna căpătând forma și denumirea actuale.[8][9] În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Dridu a trecut la județul Ialomița.[10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Dridu se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Dridu-Snagov, datând din perioada 1774–1782, biserică monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale — una din secolele al IX-lea–al XI-lea și alta din secolele al XIII-lea–al XVIII-lea.

În afara acestora, în comună se mai află două alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic cuprinzând urmele unei așezări din Epoca Bronzului, aflată în zona satului Dridu-Snagov. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură, și este reprezentat de casa Virgil Tănase din Dridu-Snagov, clădire ridicată în 1924.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ a b Biserica de lemn din Dridul Snagovului, 12 iunie 2012, Prof. Ștefan Grigorescu, Bărăganul Ortodox, accesat la 17 august 2013
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Dridul-Sărindarele”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 254. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Dridu-Sărindarele în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=439. Accesat la 7 mai 2013. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 7 mai 2013. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 7 mai 2013. 
  10. ^ Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 7 mai 2013. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Săpăturile de la Dridu: contribuție la arheologia și istoria perioadei de formare a poporului român, Eugenia Zaharia, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967