Băutură alcoolică
Băuturile alcoolice sunt băuturile care conțin etanol, cunoscut sub numele de alcool sau alcool etilic.
Etanolul din băuturile alcoolice este aproape întotdeauna produs prin fermentarea carbohidraților (diferiți izomeri ai zaharurilor naturale, de obicei) de către anumite specii de drojdii în absența oxigenului, prin reacția cunoscută ca fermentație anaerobă.
Cantitatea de alcool dintr-o băutură alcoolică se specifică în procente de alcool volumic, dar cum drojdiile nu pot fermenta băuturi cu mai mult de 14% alcool, unele băuturi alcoolice se obțin prin distilare.
Tipuri de băuturi alcoolice[modificare | modificare sursă]
Băuturile alcoolice în România[modificare | modificare sursă]
Legislație[modificare | modificare sursă]
Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești cuprinde următoarele denumiri legale: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin.[1]
Consum[modificare | modificare sursă]
În anul 2006, consumul de băuturi alcoolice din România era de 6,21 litri de alcool pe cap de locuitor, în timp ce media consumului de alcool în Uniunea Europeană era de 9,43 litri pe cap de locuitor.[2] Prin comparație, țările în care se consumă cel mai puțin sunt Tadjikistan (0,29 litri), Turkmenistan (0,73 litri) și Uzbekistan (0,96 litri), foarte apropiată acestora fiind, de asemenea, populația din Turcia (1,04 litri).[2] Foarte puțin băutori sunt și georgienii, albanezii și israelienii, cu un consum de sub doi litri de alcool pe cap de locuitor.[2]
În anul 2007, în România erau importați 6,5 milioane de litri de băuturi spirtoase.[3]
În anul 2012, piața de băuturi spirtoase din România era estimată la 165 milioane litri, cele mai mari volume înregistrate fiind de țuică și rachiu, de 111 milioane litri.[4] Segmentul nefiscalizat era estimat la circa 70% din piață.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea băuturilor tradiționale romanești.
- ^ a b c Romanii, un popor de betivani?, 15 mai 2006, Aida Danaila, România liberă, accesat la 29 august 2014
- ^ Păhărelul de țuică, indicator de criză, 13 noiembrie 2008, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
- ^ a b Cei mai importanți producători de băuturi spirtoase au înființat o nouă asociație, 28 august 2013, Ana Maria Petcana, Mediafax, accesat la 23 august 2014
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Portalul Sănătate-UE - Alcool
- A bea, bere - Geografia alcoolurilor în lumea antică, Zoe Petre, Historia, accesat la 15 februarie 2012
- Eternitatea lui Bachus, 7 februarie 2009, Vasile Surcel, Jurnalul Național
- Istoria civilizației umane, prin fundul sticlei de alcool, 12 aprilie 2013, Iulian Voicu, Ziare.com
- Cele mai cunoscute 10 băuturi naționale (Galerie foto), 14 iunie 2013, Iulian Voicu, Ziare.com
- 20 de ritualuri bahice în lume, 26 noiembrie 2010, Descoperă - Travel
- Cele mai dezgustătoare băuturi din lume. TOP 5, 24 septembrie 2011, Realitatea TV
- 10 mituri despre alcool, 25 iulie 2014, Dragoș Vărșăndan, Capital
Mahmureală
- Trucurile care te pun pe picioare după beție. Aspirina, un mit, 31 decembrie 2011, Cristina Lica, Evenimentul zilei
- Marea mahmureală: remedii rapide ca să scapi de ea, 26 decembrie 2011, Dan Zavaleanu, Cotidianul
- Cele mai "bune" și cele mai rele băuturi alcoolice. AFLĂ care te aruncă în cea mai cruntă mahmureală, 30 decembrie 2011, Cristina Lica, Evenimentul zilei
| ||||||||||||||