Alternator

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alternator

Un alternator este un dispozitiv electromecanic care convertește energia mecanică în energie electrică sub formă de curent alternativ.

Cele mai multe alternatoare folosesc un câmp magnetic rotativ, alternatoarele liniare de curent alternativ fiind rar folosite. În principiu, orice generator electric de curent alternativ poate fi numit un alternator, dar de obicei cuvântul se referă la mici dispozitive rotative acționate de motoarele automobilelor și alte motoare cu ardere internă. Alternatoarele din centralele electrice care sunt puse în mișcare de destinderea aburului ce antrenează o turbină cu abur sunt numite turbo-alternatoare. Acestea produc o tensiune cu valoarea de 6-20 kilovolți.

Un alternator cu magneți permanenți este numit magnetou.

Utilizări specifice[modificare | modificare sursă]

Alternatoare auto[modificare | modificare sursă]

Automobilele moderne folosesc alternatoare pentru a genera inductiv curent electric necesar încărcării de baterie auto prin acționare de la motor cu ardere internă când acesta funcționează. Curentul indus este proporțional produsului frecvență de rotație - inducție magnetică - suprafață a spirei rotitoare.

Până în anii 1960 autovehiculele foloseau dinamuri cu colector electric. Apariția redresoarelor bazate pe diode a permis utilizarea alternatoarelor.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alternator