Bulevard
Aspect
Cuvântul bulevard (în franceză boulevard) are mai multe sensuri general acceptate.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]În limba română, cuvântul bulevard este împrumutat din limba franceză: boulevard. Acest termen a fost împrumutat din neerlandeză bolwerc, bolwark, cu sensul de „bastion”, „lucrări de construcție cu material din lemn (bârne, dulapi, blane)”.[1][2] În anul 1495 este atestată forma boulever: „întărituri din pământ și din lemn”, „loc întărit”. Cuvântul a fost folosit cu acest sens până prin secolul al XVII-lea. Apoi a primit și sensul modern, de „loc de plimbare plantat cu arbori”, mai întâi pe amplasamentul întăriturilor demolate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.[1][2] Prin evoluție fonetică, s-a ajuns la forma modernă din limba franceză, boulevard.
Accepțiuni în limba română
[modificare | modificare sursă]- Un bulevard este o întăritură umplută cu pământ, constituind partea superioară a unei fortificații (sens învechit, întâlnit, de exemplu, într-o lucrare de a lui Nicolae Bălcescu: „poruncind să ducă toate tunurile pe bulevarduri”).[3]
- Un alt sens învechit (figurat): Bulevardul este ceea ce servește la apărare și la protecție (de exemplu: „Carpații au fost bulevardul naționalității române”.[4]
- Sensul modern: Un bulevard (abreviat adesea Bd.) este, de obicei, o arteră foarte largă, dreaptă, mărginită de arbori, cu mai multe benzi; bulevardul este împărțit de o linie mediană și cu drumuri de-a lungul fiecărei părți, concepute ca benzi de deplasare lentă și de staționare / parcare, precum și benzi pentru bicicletă și benzi de utilizarea pietonală (trotuare), adesea cu o calitate peste medie a peisajului. Bulevardul este interconectat cu drumurile periferice și cu artera principală din traficul regional. Unele dintre aceste caracteristici pot lipsi.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007.
- Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978.
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977.
- Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ..., Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, rédaction dirigée par A. Rey et J. Rey-Debove, Le Robert, Paris, 1992.
- Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
- Le Petit Larousse illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique.
- ^ a b Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ..., Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française.
- ^ Nicolae Bălcescu, Opere, vol. I - IV, Editura Academiei, București, 1974 - 1990, in Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, p.176.
- ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
Articole conexe
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Bulevard la Wikimedia Commons