Ciclabilitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pistă pentru biciclete separată de inelul ciclist din Valencia.
Harta rutelor pentru biciclete din Valencia (în albastru).
Orașul Valencia și-a îmbunătățit ciclabilitatea prin extinderea și conectarea rutelor sale pentru biciclete cu ajutorul pistelor de biciclete segregate. În doar câțiva ani, a reușit să crească atât numărul de utilizatori în general,[1] cât și numărul de femei cicliste în mod special.[2][3]

Ciclabilitatea reprezintă gradul de ușurință a circulației bicicletelor.[4] Un grad mai mare de ciclabilitate în orașe este asociat, printre altele, cu beneficii pentru sănătatea oamenilor, nivele mai scăzute de poluare atmosferică și acustică, îmbunătățirea fluidității traficului sau o productivitate mai mare.[5][6][7]

Factori de ciclabilitate[modificare | modificare sursă]

Printre factorii care afectează ciclabilitatea se numără:[8][9][10][11][12][13][14]

Securitatea[modificare | modificare sursă]

Siguranța pistelor pentru biciclete este un criteriu pentru o ciclabilitate ridicată:

  • Cele mai sigure rute sunt cele segregate de traficul motorizat (benzi pentru biciclete), urmate de ciclorutele în care bicicliștii au prioritate și, în final, de piste pentru biciclete, în care bicicletele circulă alături de vehicule motorizate pe rute cu mai multe benzi pe sens.
  • Lățimea pistelor pentru biciclete trebuie să fie suficientă pentru a permite traversarea sau depășirea în siguranță a două biciclete.
  • Vizibilitatea rutei trebuie să permită anticiparea posibilelor frânări și intersecții, evitând virajele la unghi drept.
  • Intersecțiile trebuie, de asemenea, să fie semnalizate corespunzător atât pentru bicicliști, cât și pentru traficul motorizat.
  • Rutele trebuie să evite obstacolele, cum ar fi stâlpii de iluminat sau băncile. De asemenea, trebuie să evite transportul bicicletelor pe scări, în cazul cărora pot fi adăugate rampe pentru biciclete.
  • Suprafața trebuie să fie netedă, cu obstacole reduse, cum ar fi bordurile, cu materiale care nu oferă prea multă rezistență, care drenază și, în același timp, nu sunt alunecoase când plouă.

Coerență[modificare | modificare sursă]

O rețea de ciclism coerentă implică:

  • Pistele pentru biciclete trebuie să acopere întreaga extindere a orașului, astfel încât bicicleta să poată fi folosită pentru a ajunge la cât mai multe destinații posibile. Ideal ar fi să existe o pistă pentru biciclete la mai puțin de 250 de metri de orice punct din oraș.
  • Acestea trebuie să fie conectate între ele în mod continuu.
  • Trebuie să existe locuri de parcare sigure atât la origine, cât și la destinație.
  • Proiectarea pistelor pentru biciclete trebuie să fie uniformă, astfel încât toți cetățenii să poată percepe rapid utilizarea acelei rute, evitând conflicte.
  • Rutele trebuie să fie semnalizate corect, inclusiv destinațiile oferite de fiecare rută.

Liniaritate[modificare | modificare sursă]

Bicicletele sunt propulsate de efortul fizic al oamenilor, prin urmare, o rețea de ciclism foarte ciclabilă trebuie să permită deplasări directe fără prea mult efort:

  • Traseele între origine și destinație pot fi realizate cât mai direct posibil, fără a necesita devieri mari.
  • Rutele pentru biciclete trebuie să treacă pe străzile principale, deoarece acestea sunt de obicei cele care găzduiesc majoritatea magazinelor și serviciilor.
  • Trebuie evitate sau minimizate pantă.
  • Se reduce numărul de opriri, cum ar fi semafoare sau intersecții, care necesită un efort fizic mai mare.

Indicatori de ciclabilitate[modificare | modificare sursă]

Unul dintre cei mai buni indicatori ai gradului de ciclabilitate este proporția echilibrată a genurilor și vârstelor care utilizează în mod regulat bicicleta. Femeile, copiii și persoanele în vârstă au o percepție mai mare a nesiguranței, astfel încât, dacă un oraș are o ciclabilitate scăzută, bicicleta nu va fi considerată un mijloc de transport obișnuit. În schimb, o compoziție a utilizatorilor de bicicletă similară cu structura demografică va indica un spațiu foarte ciclabil.[6][15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Los usuarios de los carriles bici crecen en Valencia un 214% en cinco años”. El País. . 
  2. ^ „Las mujeres usan más las bici en Valencia en cuanto aumenta la seguridad”. El País. . 
  3. ^ „Se incrementa el uso de la bicicleta en València en las mujeres de entre 25 a 55 años”. La Vanguardia. . 
  4. ^ „Ensayo metodológico para evaluar la ciclabilidad de los carriles bici de la ciudad de Málaga. Caso del carril bici Universidad – Rectorado” (PDF). . 
  5. ^ „The Weight of Place: Built Environment Correlates of Obesity and Diabetes”. Endocrine Reviews. . 
  6. ^ a b „Estrategia estatal por la bicicleta” (PDF). Ministerio de Transportes, Movilidad y Agenda Urbana. . 
  7. ^ „Ir al trabajo en bicicleta mejora la productividad”. Cinco Días. . 
  8. ^ „Guía de recomendaciones para el diseño de infraestructura ciclista. Estrategia de Movilidad Segura, Sostenible y Conectada 2030”. esmovilidad.mitma.es. 
  9. ^ „Manual de Diseño para el Tráfico de Bicicletas”. CROW. . 
  10. ^ „Postura de ConBici ante las vías ciclistas”. ConBici. . 
  11. ^ „Manual de parámetros para definir una clasificación según el grado de ciclabilidad” (PDF). Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación de España. . 
  12. ^ „Plan de ciclabilidad para Burgos 2020”. Burgos con Bici. . 
  13. ^ „Claves para la integración de la bici en la movilidad urbana”. ConBici. . 
  14. ^ „Quality criteria for long-distance cycle routes. European Certification Standard” (PDF). European Cyclists’ Federation. . 
  15. ^ „2ª Fase del Plan de Ciclabilidad. 2017-2022. Pamplona-Iruña” (PDF). Ayuntamiento de Pamplona. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciclabilitate&oldid=15886036