Corabia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Corabia
—  Oraș  —
Monumentul eroilor Războiului Ruso-Turc din 1877-1878
Monumentul eroilor Războiului Ruso-Turc din 1877-1878
Stemă
Stemă
Corabia se află în România
Corabia
Corabia
Corabia (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°46′25″N 24°30′12″E / 43.77361°N 24.50333°E / 43.77361; 24.5033343°46′25″N 24°30′12″E / 43.77361°N 24.50333°E / 43.77361; 24.50333

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețOlt county coat of arms.jpg Olt

SIRUTA125542
Atestare documentară1596

ReședințăCorabia[*]
ComponențăCorabia[*], Tudor Vladimirescu, Vârtopu

Guvernare
 - PrimarIulică Oane[*][3][4] (PSD, )

Altitudine35 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 16441 locuitori
 - Densitate238 loc./km²
 - Recensământul anterior, 200220.610 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal235300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Corabia
Poziția localității Corabia

Corabia este un oraș în județul Olt, Oltenia, România, format din localitățile componente Corabia (reședința) și Tudor Vladimirescu, și din satul Vârtopu. Are o populație de 16.441 de locuitori.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În cartierul "Cartieru Celei" (fostul sat Celei, absorbit în sec. al XX-lea de către noul oraș) se găsesc ruinele cetății dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre, al cărui capăt există și azi. A fost al doilea pod peste Dunăre construit de Imperiul Roman. A fost construit sau reconstruit în anul 328, în timpul lui Constantin cel Mare dar a avut o viață scurtă. În incinta cetății se găsește și intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă și astăzi.

Pe teritoriul actualului oraș, în secolul al XIX-lea, se afla satul Corabia, proprietatea Mănăstirii Bistrița. Dat fiind faptul că Gh. Bibescu, proprietarul schelei de la Izlaz (pe unde erau îmbarcate grânele din fostul județ Romanați), crea multe dificultăți comercianților din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având și o poziție mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar numele noului oraș să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei și a noului oraș, cu denumirea Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Bătrân, însă proiectul nu a mai fost pus în practică la acel moment.

Abia în anul 1871, după reluarea demersurilor de către comercianții din Romanați, a fost adoptată Legea fondării orașului Corabia la 30 noiembrie/11 decembrie 1871, lege prin care se acordau viitorului oraș 500 de pogoane pentru construcția de locuințe și utilități publice și se stabilea edificarea noului port pe malul Dunării.

Dunărea la Corabia

La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul Războiului de Independență. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor.

Se dezvoltă la sfârșitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la rețeaua feroviară a României. La începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a orașului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfășurându-se cea mai mare parte a comerțului fluvial cu cereale din zona.

În vremea regimului comunist, portul este închis. Este impus un regim de industrializare forțată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr și o tăbăcărie minerală. În afara fabricii de zahăr, toate celelalte obiective industriale au fost închise după 1989. Fabrica de fire sintetice a funcționat pană la începutul primului deceniu al secolului al-XXI-lea.

În centrul orașului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum și o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forțele române au traversat Dunărea în Războiul de independență (Monumentul Eroilor).

În Corabia s-au născut actorul și fostul director al Teatrului Național din Craiova, Emil Boroghină și golgheterul Universității Craiova, Ion Oblemenco.În prezent, stadionul din Corabia poartă numele acestuia, nume schimbat acum câțiva ani din "Progresul". De altfel, în 2000, Progresul Corabia a fost reînscrisă în campionatul județean, după ce o perioadă n-a mai activat.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Corabia

     Români (81,61%)

     Romi (6,36%)

     Necunoscută (11,93%)

     Altă etnie (0,07%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Corabia

     Ortodocși (87,49%)

     Necunoscută (11,93%)

     Altă religie (0,56%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Corabia se ridică la 16.441 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.610 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,62%), cu o minoritate de romi (6,36%). Pentru 11,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,49%). Pentru 11,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Corabia - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Corabia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Iulică Oane[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal4          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2          
Uniunea Națională pentru Progresul României1          

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Personalități armene

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Florea Bâciu și Ion Vârtejaru, Monografia orașului Corabia, ediția a II-a, Editura Alutus, Slatina, 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Corabia
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Corabia