Vâlcov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vâlcov
Вилкове
—  Oraș  —
Vâlcov
Vâlcov
Stemă
Stemă
Vâlcov se află în Regiunea Odesa
Vâlcov
Vâlcov
Vâlcov (Regiunea Odesa)
Poziția geografică
Vâlcov se află în Ucraina
Vâlcov
Vâlcov
Vâlcov (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°23′57″N 29°35′37″E / 45.39917°N 29.59361°E / 45.39917; 29.5936145°23′57″N 29°35′37″E / 45.39917°N 29.59361°E / 45.39917; 29.59361

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneOdesa
RaionChilia

Cod KOATUU5122310300
Atestare1762

Suprafață
 - Total3.5 km²

Populație (2011)
 - Total8570 (01.01.2011)[1] locuitori
 - Densitate2.450 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal68355

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Vâlcov (în ucraineană Вилкове, transliterat Vîlkove, în rusă Вилково, transliterat Vilkovo) este un oraș în Ucraina, în Regiunea Odessa (partea basarabeană), pe malul Dunării.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Vâlcovul a fost întemeiat în 1746 de un grup de lipoveni veniți din Rusia în Imperiul Otoman, pe locul satului părăsit Gura Lupului.[necesită citare] Turcii l-au recunoscut ca „localitate” în 1762. În 1812 orășelul a trecut în stăpânirea Rusiei, iar între 1856 și 1878 a făcut parte, în mod succesiv din principatul Moldovei, Principatele Unite și România, revenind apoi la Rusia ca urmare a Tratatului de la Berlin. În perioada românească din secolul al XX-lea (1918-1940 și 1941-1944) a făcut parte din județul Ismail, și era considerat drept „Veneția deltei”, după cum scria în 1939 ziarista americană Dorothy Hosmer în revista National Geographic din 1940.[2] După 1944, România a pierdut orașul ca și întreaga Basarabie în favoarea Uniunii Sovietice. După destrămarea URSS, face parte din Ucraina.

Vâlcovul în anii interbelici

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a orașului Vâlcov

     Rusă (83,46%)

     Ucraineană (15,34%)

     Alte limbi (0,94%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Vâlcov era vorbitoare de rusă (83,46%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (15,34%).[3]

La recensământul din 1860, Vâlcovul era oficial, după numărul populației, a 36-a localitate urbană a Moldovei (cea aflată între granițele României) - 1606 locuitori.

Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 7.414 de locuitori, dintre care 5.506 ruși (aproape numai lipoveni), 1.312 ucraineni, 365 români, 170 evrei, 15 bulgari, 11 țigani, 10 maghiari ș.a. Sub aspect confesional au fost înregistrați 5.054 ortodocsi de rit vechi (lipoveni), 2.162 ortodocși, 176 mozaici, 8 romano-catolici, 5 reformați (calvini), 2 greco-catolici ș.a. Conform recensământului ucrainean din 2001 populația orașului era de 11.000 de locuitori, dintre care 70% lipoveni, 25% ucraineni, 3% români, iar restul găgăuzi, bulgari, etc.


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Державний комітет статистики України. Чисельність наявного населення України на 1 січня 2011 року, Київ-2011 (doc)
  2. ^ Dorothy Hosmer, Caviar fishermen of Romania from Vâlcov, the "Little Venice" of the Danube delta: bearded Lipovans go down to the Black sea: [1].
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Odesa pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în .