Comuna Curtișoara, Olt
| Curtișoara | |||
| — comună — | |||
.JPG) | |||
| |||
 Curtișoara (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 44°29′44″N 24°21′47″E / 44.495642°N 24.363025°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Olt | ||
| SIRUTA | 126433 | ||
| Reședință | Curtișoara | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Curtișoara[*] | Gheorghe Gănescu[*][1] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 51,8 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 4.413 locuitori | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Curtișoara este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Curtișoara (reședința), Dobrotinet, Linia din Vale, Pietrișu, Proaspeți și Raițiu.[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Curtișoara
Români (94,81%)
Alte etnii (0,14%)
Necunoscută (5,05%)
Componența confesională a comunei Curtișoara
Ortodocși (92,39%)
Adventiști (1,84%)
Alte religii (0,61%)
Necunoscută (5,17%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Curtișoara se ridică la 4.413 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.192 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,81%), iar pentru 5,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,39%), cu o minoritate de adventiști (1,84%), iar pentru 5,17% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Comuna este deservită de patru monumente istorice incluse în lista monumentelor istorice din județul Olt, toate localizate în satul Dobrotinet. Prima este Schitul „Întâmpinarea Maicii Domnului” care datează din anul 1647, urmată de Biserica „Adormirea Maicii Domnului” care datează din același an. Ultimele două sunt Chiliile și un conac care datează de la sf. sec. XIX.
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Curtișoara făcea parte din comuna Teslui,[6] însă pe teritoriul comunei exista comuna Dobrotinet, pe teritoriul plășii Oltul de Jos a județului Olt, ce era formată din satele Cătunul de Sus, Dobrotinet, Pietrișul, Linia și Proaspeți, cu o populație de 1544 de locuitori. În comună exista o școală mixtă frecventată de 14 elevi și două biserici.[7]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Dobrotinet în plasa Perieți din același județ, având o populație de 1952 de locuitori, satul Linia fiind consemnat cu numele de Linia din Vale, nume păstrat până în prezent.[8] Însă, satul Curtișoara continuă să facă parte din comuna Teslui.[9] Satul Raițiu apare tot pe teritoriul comunei Teslui odată cu regruparea comunelor urbane și rurale din anul 1931.[10]
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Slatina din regiunea Pitești și (după 1960) din regiunea Argeș. În acest timp, satele Curtișoara și Raițiu se desprind de comuna Teslui, alcătuind comuna Curtișoara, iar comuna Dobrotinet a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Curtișoara.
În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Olt, reînființat, cu structura actuală. Tot satul Cătunul de Sus a fost desființat și comasat cu satul Dobrotinet.[11][12]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Curtișoara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Gănescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 12 | |||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | |||||||||||||
Stemă
[modificare | modificare sursă]Descrierea stemei
[modificare | modificare sursă]Stema comunei Curtișoara, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, se află un mănunchi din 6 spice de grâu, flancat de două ramuri de nuc, cu câte două fructe, totul de aur; ramura din dreapta este așezată în bandă, iar cea din stânga, în bară. În vârful scutului, se află o biserică de argint, văzută din față, cu intrare flancată de două ferestre, toate arcuite și negre, cu acoperiș suprapus, având câte două ape; acoperișul este înălțat printr-o turlă fațetată, acoperită și surmontată de o cruciuliță. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
[modificare | modificare sursă]Spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Ramurile de nuc fac referire la cătunul Dealul Nucilor, precum și la plantațiile de nuc din zonă.
Brâul undat reprezintă râul Olt.
Biserica evocă Biserica "Adormirea Maicii Domnului".Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Curtișoara, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 361.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Dobrotinetul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 157.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Dobrotinet”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 520.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Teslui”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 526.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 292. .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Curtișoara, Gheorghe Mihai, Alexandru Olaru, Gheorghița Feteleanu, Editura Fundației "Universitatea pentru Toți", 2002
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)
