Sari la conținut

Comuna Strejești, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Strejești
—  comună  —
Map
Strejești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°31′06″N 24°15′45″E ({{PAGENAME}}) / 44.518316°N 24.262637°E44.518316; 24.262637
Țară România
Județ Olt
SIRUTA129139
ReședințăStrejești
Componență
Strejești
Colibași
Mamura
Strejeștii de Sus
Guvernare
 - primar al comunei Strejești[*]​Marian Speriatu[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total47 km²
Populație (2021)
 - Total2.726 locuitori
Fus orarUTC+02:00
Cod poștal237440
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Strejești este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Colibași, Mamura, Strejeștii de Sus și Strejești (reședința).[2] Comuna Strejești este situată în partea de nord-vest a județului Olt, la 17 de km de orașul Slatina.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Relieful comunei este deluros, parțial de luncă în jurul Oltului. Rețeaua hidrografică este dată de râul Olt și de păraiele Dâlca, Mamu și Cernișorul.

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Strejești

     Români (90,35%)

     Romi (3,93%)

     Alte etnii (0,11%)

     Necunoscută (5,61%)




Componența confesională a comunei Strejești

     Ortodocși (94,06%)

     Alte religii (0,18%)

     Necunoscută (5,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Strejești se ridică la 2.726 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.237 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,35%), cu o minoritate de romi (3,93%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,06%), iar pentru 5,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Așezarea romană de la Strejești - Strejeștii de Jos este amplasată pe terasa dreaptă a râului Olt, la cca 4.500 m vest de acesta, în partea de nord a localității, la est și vest de drumul național 64. Terenul în cauză este situat pe suprafețele ocupate în prezent de gospodăriile și proprietățile locuitorilor Ion Tomescu și V. Bica. În acest punct, terasa este cea mai ridicată, față de terenul înconjurător, atingând înălțimea de circa 3 m față de nivelul drumului național (E 64), care delimitează spre-est întreagă această zonă. Latura de nord este mărginită de o mică vâlcea naturală, amenajată și folosită, după unele aparențe, ca șanț de apărare. În anii 1980, prof Ion Ciucă (pe atunci la școala generală din Piatra Olt) întreprinde cercetări de teren la Strejeștii de Jos, aproape de limita cu satul Grădinari, pe terasa dreaptă a Oltului. Avansează ipoteza localizării în acest punct a castrului RUSIDAVA. În scopul de a obține informații suplimentare verificabile, menite să contribuie la clarificarea acestei probleme, Muzeul județean Olt, sub coordonarea științifică a prof univ. dr. Constantin Preda, întreprinde în anul 1996 câteva sondaje arheologice în zona semnalată. Se cuvine să precizăm că plasarea castrului RUSIDAVA la Drăgășani nu este confirmată arheologic, ci s-a bazat în primul rând pe distanțele dintre castrele ACIDAVA (Enoșești Piatra Olt) și RUSIDAVA trecute în Tabula Peutingeriana (hartă a Imperiului Roman din sec. III d. Hr.). Astfel, calculându-se distanța corespunzătoare a celor 24 000 pași (36,64 km) RUSIDAVA a fost localizată în punctul Peșteana, între Momotești și Drăgășani. Cercetarea a avut un caracter restrâns, întrucât aria presupusă a așezării a fost acoperită în mare parte de construcții moderne (case) și diverse plantații. Așezarea romană de la Strejeștii de Jos este situată pe terasa dreaptă a Oltului, într-un punct care prezintă nivelul cel mai ridicat, raportat la terenul din jur, atingând înălțimea de cca. 3 m față de DN 64, care delimitează spre est întreagă această zonă. Latura de nord este mărginită de o mică vâlcea naturală amenajată și folosită, după toate aparențele, ca șanț de apărare. Materialul rezultat din săpătură este caracteristic perioadei romane. Surprinzătoare este cantitatea redusă de ceramică, din rândul descoperirilor menționând trei tipuri de fibule și un dupondius de la Hadrian[6]

Satul Strejești este menționat într-un zapis emis la 15 februarie 1586, în care Andrei din Strejești apare ca martor la vânzarea unui sălaș de țigani de către Slavna călugărița și Stanca Bengăi lui Dumitru postelnic din Lăcusteni. La 18 noiembrie 1590, Mihnea Turcitul a întărit lui Radu fost mare armaș și fiilor lui mai multe vii în Strejești cumpărate de la Stanciu, Jderca, Stan, Dumitru, Stoian, Barbu.

La 25 iunie 1600, Nicolae Pătrașcu i-a confirmat lui Radu Buzescu, fost mare clucer, stăpânirea asupra unei jumătăți din Strejești. Acesta obținuse moșia în urma căsătoriei cu Stanca, fiica Velicăi din Boldești. În acest hrisov, se mai menționa ca jumătate din această ocină să revină Mănăstirii Călui iar jumătate Mănăstirii Dobrușa, în cazul în care Radu Buzescu, fost mare clucer, nu ar fi avut urmași. Radu Buzescu, fost mare clucer, a cumpărat și cealaltă jumătate din satul Strejești de la Tudor logofăt și Dragomir postelnic, fii, lui Lăudat logofăt din Vlădeni, cu 14.000 de aspri.

La 10 ianuarie 1610, Radu Buzescu a hotărât ca jumătate din Strejești să revină mănăstirilor Călui și Dobrușa, iar jumătate să rămână fiilor săi. În cazul în care fii lui Radu nu ar fi avut urmași, jumătate din satul Strejești revenea fiicei sale Elena.

La 10 mai 1627, satul Strejești se găsea în stăpânirea lui Radu Buzescu postelnic. La 10 iunie 1656, satul cu rumâni era proprietatea jupâniței Elena Buzescu și a fiului său Mateiaș postelnicul.

În anul 1695, Constantin Brâncoveanu a luat 100 de stânjeni din moșia Strejești de la Constantin Buzescu și i-a dăruit Mănăstirii Hurezi. Stăpânirea mănăstirii asupra acestei părți din Strejești nu a durat foarte mult deoarece în anul 1760, aceasta nu mai mai figura între proprietățile sale.

În catagrafia Țării Românești din 1831, din satele comunei, apar în plasa Oltului de Jos din județul Vâlcea satele Colibași, Strejești și Mahalaua Mamura.[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în județul Romanați comunele Colibași, Strejeștii de Jos și Strejeștii de Sus, toate trei în plasa Oltețul-Oltul de Sus. Comuna Colibași era formată doar din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 515 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului.[8] Comuna Strejeștii de Jos era compusă din satele Puriceicu Foișoru, Mamura, Runcu și Strejeștii de Jos, cu o populație de 1224 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și trei biserici.[9] Comuna Strejeștii de Sus era formată doar din satul de reședință cu același nume, și din cătunul Vâlcelele, și avea o populație de 1224 de locuitori. În comună funcționau două biserici.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Oltul de Sus din același județ. Comuna Colibași avea o populație de 766 de locuitori,[11] comuna Strejeștii de Jos (cu satele Mamura, Purcei, Runcu și Strejeștii de Jos) – 2021,[12] iar comuna Strejeștii de Sus (doar cu satul de reședință cu același nume) – 1777.[13]

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgănești din regiunea Teleorman și (după 1952) din regiunea București. În 1954, satele Purcei și Runcu (care a primit numele de Runcu Mare) din comuna Strejeștii de Jos au fost arondate comunei Grădinari.[14][15][16]

În anul 1968, comunele Colibași, Strejeștii de Jos și Strejeștii de Sus se unesc sub denumirea de Strejești, comună arondată la județul Olt. Tot atunci, satul Strejeștii de Jos a primit denumirea de Strejești, devenit reședință.[17][18]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Nouă monumente istorice din comuna Strejești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt. Iată lista acestora mai jos:

  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Colibași care datează din anul 1859;
  • Biserica „Sf. Apostoli” din satul Mamura care datează din anii 1852-1858;
  • Biserica „Sf. Treime” și Conacul Buzescu din satul Strejeștii de Jos;
  • Ansamblul bisericii „Sf. Voievozi”, Biserica „Sf. Voievozi”, turnul clopotniță, zidul de incintă și Conacul Buzescu-Darvari din satul Strejeștii de Sus;

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Strejești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marian Speriatu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Repertoriul Arheologic Național”. ran.cimec.ro. Accesat în .
  7. ↑ Ion Donat; Ion Pătroiu; Dinică Ciubotea (). Catagrafia obștească a Țării Românești din 1831. Craiova. ISBN 973-98861-7-5. Wikidata Q136354833.
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Colibași, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 563.
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Strejești-de-Jos (de-Vale), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 479.
  10. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Strejești-de-Sus (de-Deal), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 479.
  11. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Colibașu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 654.
  12. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Strejeștii-de-Jos”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 664.
  13. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Strejeștii-de-Sus”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 664.
  14. ↑ „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Romînă” (PDF). București: Editura Științifică[*]. . p. 390. Wikidata Q136158759.
  15. ↑ „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Romînă” (PDF). București: Editura Științifică[*]. . p. 422. Wikidata Q136158759.
  16. ↑ „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Romînă” (PDF). București: Editura Științifică[*]. . p. 439. Wikidata Q136158759.
  17. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  18. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  19. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Constantin Gheorghe, Valeriu Boteanu, Iuliu Curta, Gh. Mărunțelu Județul Olt, Brașov, 1974.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Strejești,_Olt&oldid=17583043