Comuna Strejești, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Strejești
—  Comună  —
Strejești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°31′06″N 24°15′45″E / 44.518316°N 24.262637°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețOlt county coat of arms.jpg Olt

SIRUTA129139

ReședințăStrejești
Componență

Guvernare
 - PrimarConstantin Vizantie[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total47 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3237 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal237440

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Strejești este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Colibași, Mamura, Strejeștii de Sus și Strejești (reședința). Comuna Strejești este situată în partea de nord-vest a județului Olt, la 17 de km de orașul Slatina.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Strejești este menționat într-un zapis emis la 15 februarie 1576, în care Andrei din Strejești apare ca martor la vânzarea unui sălaș de țigani de către Slavna călugărița și Stanca Bengăi lui Dumitru postelnic din Lăcusteni. La 18 noiembrie 1590, Mihnea Turcitul a întărit lui Radu fost mare armaș și fiilor lui mai multe vii în Strejești cumpărate de la Stanciu, Jderca, Stan, Dumitru, Stoian, Barbu. La 25 iunie 1600, Nicolae Pătrașcu confirmat lui Radu Buzescu fost mare clucer stăpânirea asupra unei jumătăți din Strejești. Acesta obținuse moșia în urma căsătoriei cu Stanca, fiica Velicăi din Boldești. În acest hrisov, se mai menționa ca jumătate din această ocină să revină mănăstirii Călui iar jumătate mănăstirii Dobrușa în cazul în care Radu Buzescu, fost mare clucer, nu ar fi avut urmași

Radu Buzescu fost mare clucer a cumpărat și cealaltă jumătate din

satul Strejești de la Tudor logofăt și Dragomir postelnic, fii, lui Lăudat logofăt din Vlădeni, cu 14.000 de aspri. La 10 ianuarie 1610, Radu Buzescu a hotărât ca jumătate din Strejești să revină mănăstirilor Călui și Dobrușa, iar jumătate să rămână fiilor săi. În cazul în care fii lui Radu nu ar fi avut urmași, jumătate din satul Strejești revenea fiicei sale Elena. La 10 mai 1627, satul Strejești se găsea în stăpânirea lui Radu Buzescu postelnic. La 10 iunie 1656, satul cu rumâni era proprietatea jupâniței Elena Buzescu și a fiului său Mateiaș postelnicul. În anul 1695, domnitorul Constantin Brâncoveanu a luat 100 de stânjeni din moșia Strejești de la Constantin Buzescu și i-a dăruit mănăstirii Hurezi. Stăpânirea mănăstirii asupra acestei părți din Strejești nu a durat foarte mult deoarece în anul 1760, aceasta nu mai mai figura între proprietățile sale

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Relieful comunei este deluros, parțial de luncă în jurul Oltului. Rețeaua hidrografică este dată de râul Olt și de păraiele Dâlca, Mamu și Cernișorul.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Strejești

     Români (97,55%)

     Necunoscută (1,6%)

     Altă etnie (0,83%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Strejești

     Ortodocși (98,36%)

     Necunoscută (1,6%)

     Altă religie (0,03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strejești se ridică la 3.237 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.485 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,56%). Pentru 1,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,36%). Pentru 1,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Strejești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Constantin Vizantie[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal5       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1       

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin Gheorghe, Valeriu Boteanu, Iuliu Curta, Gh. Mărunțelu Județul Olt, Brașov, 1974.