Comuna Mărunței, Olt
| Mărunței | |
| — comună — | |
Mărunței (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°14′21″N 24°27′43″E / 44.239139°N 24.461987°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 127493 |
| Reședință | Mărunței |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mărunței[*] | Emil Popescu[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 60,15 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.627 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 237250 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Mărunței este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Malu Roșu și Mărunței (reședința).[2] Primele origini ale comunei Mărunței a fost Cetatea Mărunta și altele.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în aproprierea cursului râului Olt, în zona de câmpie a județului, fiind situată la o distanță de 30 km de Slatina, municipiul-reședință de județ, iar cel mai apropiat oraș este Drăgănești-Olt, comuna fiind situată la o distanță de 8 km, față de acesta.
Clădiri importante
[modificare | modificare sursă]Cele mai importante clădiri ale comunei sunt;
- Școala Gimnazială Mărunței;
- Primăria Mărunței;
- Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" Mărunței;
- Moara primarului;
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Mărunței
Români (92,42%)
Alte etnii (7,58%)
Componența confesională a comunei Mărunței
Ortodocși (91,81%)
Alte religii (0,22%)
Necunoscută (7,97%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărunței se ridică la 3.627 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.163 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,42%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,81%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siul de Jos a județului Olt și era alcătuită din satele Gâldaele și Mărunței, cu o populație de 577 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Sfintei Cuvioasa Parascheva.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate în aceiași plasă și comunele Bălănești și Viișoara. Comuna Bălănești era formată din satele Bălănești și Malu Roșu, cu o populație de 1450 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală,[7] iar comuna Viișoara era formată din satele Gigârtul și Viișoara, cu o populație de 761 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează dispariția comunei Mărunței și absorbirea acesteia de comuna Viișoara, consemnată pe teritoriul plășii Drăgănești din același județ, cu o populație de 1975 de locuitori,[9] iar comuna Bălănești, și ea tot în aceiași plasă avea o populație de 528 locuitori.[10]
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgănești din regiunea Teleorman și (după 1952) din regiunea București. La un moment dat, reședința comunei Viișoara s-a mutat în satul Mărunței, comuna preluând numele satului de reședință. În 1968, comunele au fost trecute la județul Olt, reînființat. Tot atunci, comuna Bălănești a fost desființată și inclusă în comuna Mărunței, și au fost desființate satele Gigârtu, Gâldaele și Viișoara (comasate cu satul Mărunței).[11][12]
Monunente istorice
[modificare | modificare sursă]Șase momumente istorice din comuna Mărunței sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt, patru în satul Bălănești și două în satul Mărunței.
În satul Bălănești sunt menționate o așezare din sec. VI - V a. Chr., Hallstatt târziu, urmată de școala veche (1900), Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” (1820) și un conac (sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX), iar în satul Mărunței sunt menționate Casa Caraiman, care datează din anul 1820, și Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, care datează din anul 1860.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mărunței este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Emil Popescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mărunței, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 295, 296.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Bălănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 288.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Viișoara, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 745.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Viișoara”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 528.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Bălănești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 336.
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Pădurea Reșca Hotărani (sit de importanță comunitară)
- Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele (sit de importanță comunitară)
- Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)
