Sari la conținut

Comuna Mărunței, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mărunței
  comună  
Map
Mărunței (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°14′21″N 24°27′43″E ({{PAGENAME}}) / 44.239139°N 24.461987°E44.239139; 24.461987

Țară România
Județ Olt

SIRUTA127493

ReședințăMărunței
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mărunței[*]Emil Popescu[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total60,15 km²

Populație (2021)
 - Total3.627 locuitori

Fus orarUTC+02:00
Cod poștal237250

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Mărunței este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Malu Roșu și Mărunței (reședința).[2] Primele origini ale comunei Mărunței a fost Cetatea Mărunta și altele.

Comuna se află în aproprierea cursului râului Olt, în zona de câmpie a județului, fiind situată la o distanță de 30 km de Slatina, municipiul-reședință de județ, iar cel mai apropiat oraș este Drăgănești-Olt, comuna fiind situată la o distanță de 8 km, față de acesta.

Clădiri importante

[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante clădiri ale comunei sunt;

  • Școala Gimnazială Mărunței;
  • Primăria Mărunței;
  • Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" Mărunței;
  • Moara primarului;




Componența etnică a comunei Mărunței

     Români (92,42%)

     Alte etnii (7,58%)




Componența confesională a comunei Mărunței

     Ortodocși (91,81%)

     Alte religii (0,22%)

     Necunoscută (7,97%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărunței se ridică la 3.627 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.163 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,42%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,81%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siul de Jos a județului Olt și era alcătuită din satele Gâldaele și Mărunței, cu o populație de 577 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Sfintei Cuvioasa Parascheva.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate în aceiași plasă și comunele Bălănești și Viișoara. Comuna Bălănești era formată din satele Bălănești și Malu Roșu, cu o populație de 1450 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală,[7] iar comuna Viișoara era formată din satele Gigârtul și Viișoara, cu o populație de 761 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală.[8]

Anuarul Socec din 1925 consemnează dispariția comunei Mărunței și absorbirea acesteia de comuna Viișoara, consemnată pe teritoriul plășii Drăgănești din același județ, cu o populație de 1975 de locuitori,[9] iar comuna Bălănești, și ea tot în aceiași plasă avea o populație de 528 locuitori.[10]

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgănești din regiunea Teleorman și (după 1952) din regiunea București. La un moment dat, reședința comunei Viișoara s-a mutat în satul Mărunței, comuna preluând numele satului de reședință. În 1968, comunele au fost trecute la județul Olt, reînființat. Tot atunci, comuna Bălănești a fost desființată și inclusă în comuna Mărunței, și au fost desființate satele Gigârtu, Gâldaele și Viișoara (comasate cu satul Mărunței).[11][12]

Monunente istorice

[modificare | modificare sursă]

Șase momumente istorice din comuna Mărunței sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt, patru în satul Bălănești și două în satul Mărunței.

În satul Bălănești sunt menționate o așezare din sec. VI - V a. Chr., Hallstatt târziu, urmată de școala veche (1900), Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” (1820) și un conac (sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX), iar în satul Mărunței sunt menționate Casa Caraiman, care datează din anul 1820, și Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, care datează din anul 1860.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărunței este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Emil Popescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal4         
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. Lahovari, George Ioan (). „Mărunței, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 295, 296.
  7. Lahovari, George Ioan (). „Bălănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 288.
  8. Lahovari, George Ioan (). „Viișoara, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 745.
  9. Melbert, N., ed. (). „Comuna Viișoara”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 528.
  10. Melbert, N., ed. (). „Comuna Bălănești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 336.
  11. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  12. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .