Comuna Oboga, Olt
| Oboga | |||
| — comună — | |||
| |||
Oboga (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 44°25′17″N 24°05′07″E / 44.421424°N 24.085299°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 127812 | ||
| Atestare | [1] | ||
| Reședință | Oboga | ||
| Componență | Oboga | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Oboga[*] | Tudor Matei[*][2][3] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 14,71 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 1.582 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+02:00 | ||
| Cod poștal | 237290 | ||
| Prezență online | |||
| http://www.primariaoboga.ro/ GeoNames | |||
![]() | |||
| Modifică date / text | |||
Oboga este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[4]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Conform Catagrafia Regulamentară|Catagrafiei Regulamentare din anul 1831, numele comunei Oboga (Obogua) ar avea origine slavă.[5]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în partea de vest a județului, pe malul drept al râului Olteț, fiind situat la o distanță de 32 de km de Slatina, reședința județului, și la o distanță de 7 km de Balș, orașul cel mai apropiat.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Oboga
Români (92,73%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (7,27%)
Componența confesională a comunei Oboga
Ortodocși (92,54%)
Alte religii (0%)
Necunoscută (7,46%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Oboga se ridică la 1.582 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.777 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,73%), iar pentru 7,27% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,54%), iar pentru 7,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltețul-Oltul de Sus a județului Romanați și era formată din satele Oboga de Jos, Oboga de Mijloc (reședința) și Oboga de Sus, cu o populație de 1802 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă frecventată de 20 de elevi.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Oltețul din același județ, având o populație de 1346 de locuitori.[10]
În anul 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Balș din regiunea Craiova și (după 1960) din regiunea Oltenia. În anul 1968, comuna a trecut la județul Olt, fiindu-i arondate și satele comunei Călui, desființată. Tot atunci, satele Oboga de Jos și Oboga de Sus au fost desființate și comasate cu satul Oboga de Mijloc ce a primit cu această ocazie numele de Oboga, devenit reședință.[11][12] Comuna Călui este reînființată în anul 2004, iar de atunci comuna Oboga are actuala formă.[13]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Oboga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Tudor Matei[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Roșu Iulian-Alin | 1 | |||||||||||
Stemă
[modificare | modificare sursă]
Stema comunei Oboga a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 74/2010 și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 86 din 9 februarie 2010.
Descrierea stemei
[modificare | modificare sursă]Stema comunei Oboga, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bovină de argint, văzut din față. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află trei spice de grâu, de aur, dispuse în pal. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un urcior de aur. În vârful scutului, în stânga, în câmp albastru, se află trei prune de argint, urmărind marginea scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
[modificare | modificare sursă]- Spicele de grâu, prunele, capul de bovină și urciorul reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura, pomicultura, zootehnia și olăritul.
- Numărul spicelor de grâu și al prunelor semnifică numărul satelor ce compun localitatea.
- Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Chițu (1828 - 1897), om politic, publicist, membru titular al Academiei Române, primul primar al Craiovei.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central.
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Primăria Oboga, Olt”. Ghidul Primăriilor. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Oboga, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 529, 530.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Oboga”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 650.
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

