Comuna Găneasa, Olt
| Găneasa | |
| — comună — | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 44°24′25″N 24°16′47″E / 44.40694°N 24.27972°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 127064 |
| Reședință | Găneasa |
| Localități componente | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Găneasa[*] | Dumitru Costea[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 57,5 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.498 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 237185 |
| Prezență online | |
| http://www.primariaganeasa.ro/ GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Găneasa este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Dranovățu, Găneasa (reședința), Grădiștea, Izvoru și Oltișoru.[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află la intersecția DE574 și a DN64. Se află la o distanță de 7 km, față de Slatina, orașul reședință de județ.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Găneasa
Români (90,34%)
Alte etnii (0,2%)
Necunoscută (9,46%)
Componența confesională a comunei Găneasa
Ortodocși (90,11%)
Alte religii (0,34%)
Necunoscută (9,55%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Găneasa se ridică la 3.498 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.775 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,34%), iar pentru 9,46% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,11%), iar pentru 9,55% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltețul-Oltul de Sus a județului Romanați și era formată din satele Corneșul, Găneasa și Gănesuica, cu o populație de 668 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Sfântul Nicolae.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa în aceiași plasă și comuna Dranovățu, care era alcătuită și ea din satele Dranovățu, Grădiștea, Izvoru și Segarcea, cu o populație de 1985 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă și trei biserici.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Oltul de Sus a aceluiași județ. Comuna Găneasa avea o populație de 2160 de locuitori, fiindu-i alipit și satul Fleneștoaga,[9] iar comuna Dranovățu – 2360.[10]
În 1931, satul Fleștenoaga s-a desprins de comuna Găneasa, formând o comună de sine-stătătoare.[11] Tot atunci, comuna Dranovățu rămâsese doar cu satele Dranovățu și Segarcea, satele Grădiștea și Izvoru alcătuind pentru un timp, comuna Izvoru.[12]
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Slatina din regiunea Pitești și (după 1952) din regiunea Argeș. În 1954, comunei Găneasa îi se arondează și satul Spurcați (anterior, la fosta comună Enoșești).[13] În 1964, satul Spurcați a primit numele de Oltișoru.[14]
În 1968, comunele Dranovățu, Izvoru și Găneasa au fost trecute la județul Olt, comunele Dranovățu și Izvoru, fiind desființate și incluse în comuna Găneasa. Tot atunci, a fost desființat satul Segarcea (comasat cu satul Dranovățu) precum și satele Corneșu și Gănesuica (comasate cu satul Găneasa).[15][16]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]13 monumente istorice din comuna Găneasa sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt. Iată lista acestora mai jos:
- Situl arheologic de la Găneasa împreună cu patru așezări;
- Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din satul Izvoru, care datează din anul 1862;
- Conac din satul Izvoru, care datează de la începutul secolului XX – împreună cu casa Tâlnăveanu și alte două căși;
- Școala din satul Izvoru, care datează din anul 1926;
- Troița dintr-un lemn din satul Izvoru, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea
- Cimitirul cu cruci și stâlpi de lemn din satul Izvoru, care datează din sec. XIX - XX;
- Ruinele bisericii „Sf. Dumitru” din satul Oltișoru, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea;
- Casă din satul Oltișoru, care datează din anul 1930;
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Găneasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru Costea[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Găneasa, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 483, 484.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Dranovățul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 228, 229.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Găneasa”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 656.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Dranovățu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 656.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 332. .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 333. .
- ^ „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Romînă” (PDF). București: Editura Științifică[*]. . p. 396. Wikidata Q136158759.
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Pădurea Sarului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
- Valea Oltului Inferior (arie de protecție specială avifaunistică)