Comuna Iancu Jianu, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Iancu Jianu
—  Comună  —
Iancu Jianu se află în România
Iancu Jianu
Iancu Jianu
Iancu Jianu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°29′33″N 24°01′43″E / 44.492585°N 24.028694°E / 44.492585; 24.028694

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețOlt county coat of arms.jpg Olt

SIRUTA127288

ReședințăIancu Jianu
Componență

Guvernare
 - PrimarPaulică Munteanu[*][3] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4118 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Iancu Jianu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Dobriceni, Iancu Jianu (reședința) și Preotești.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestările documentare, acte și zapise ce depășesc 600 de ani, precum și atestări arheologice, cum ar fi mormântul unui soldat trac, descoperit pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri de mii de ani. Localitatea a purtat de-a lungul ultimelor sute de ani denumiri diferite, de la Cepturoaia - Ciuturoaia, la Știrbei și actuala denumire improprie, cea de Iancu Jianu. (Localitatea noastră nu a avut nici-o legătură cu așa-zisul haiduc, un aventurier care a ajuns doar până la Mănăstirea Călui, pe care a prădat-o, denumirea respectivă fiind dată de conducerea comunistă a localității, în 1953).

Cepturoaia - Ciuturoaia, adevărata denumire a localității, așa cum este ea atestată documentar, se pare că vine de la numeroasele fântâni cu ciutură, existente aici. Apoi a fost denumită Știrbei, deoarece aici își avea prințul moșii întinse și un palat pe dealul unde acum este liceul. A mai rămas din toata averea prințului o cramă domnească încă folosită. Localitatea propriu-zisă este împărțită în două: partea sudică, numită și Robiți, cea nordică Ciumegeana. Se pare că denumirea de Ciumegeana vine de la o întâmplare tot de prin jurul anilor 1600 când un detașament răzleț de turci au năvălit peste sat, pe atunci înconjurat de păduri, punând stăpânire pe jumătatea sudică a localității. Locuitorii "de la deal" aflând de atacul turcilor, au venit în ajutorul consătenilor, înarmați cu ce au apucat, predominând "ciumagele" ciomegându-i pe turci, și astfel le-a rămas numele de "ciumegeni". Aceasta întâmplare a mai dat nume și unei păduri, unde s-au retras sătenii după confruntarea cu turcii, pădure care există și astăzi. După ce i-au învins pe turci, oamenii au strâns corpurile neînsuflețite ale turcilor și pe cei răniți și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă.

Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul de Sfântă Mărie pe 15 august.

Sate componente[modificare | modificare sursă]

Dobriceni[modificare | modificare sursă]

Satul Dobriceni aparținător localității, a fost atestat documentar cu 418 ani în urmă, mai exact la 29 mai 1589, în timpul domniei lui Mihnea Turcitu. Dacă atestarea satului este clară, în ceea ce privește denumirea sa, există mai multe variante. Unii cercetători cred că ar fi un antroponim de la numele unui om Dobrin- Dobre,, alții cred că denumirea se trage din slavonescul "dobrii" care înseamnă om bun. Ambele variante au fost adoptate de localnici pentru că oameni buni sunt în sat, dar și Dobrini. Dilema numelui satului a fost elucidată de autorul Monografiei Satului Dobriceni, învățătorul Mihai Petrescu, cel care, scuturând praful de pe hrisoave, a reușit să aducă în fața cititorului și a cercetătorilor istoria acestor locuri.

Iancu Jianu[modificare | modificare sursă]

Preotești[modificare | modificare sursă]

Biserici[modificare | modificare sursă]

În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istorie legată de familia Buzeștilor și de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazul un tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locație a Școlii Generale nr. 1 din localitate, și mănăstirea Călui, aflată la doar 3 kilometri distanță spre sud-vest. Acest tunel era o cale de scăpare a localnicilor din calea turcilor și a altor dușmani.

Cealaltă biserică a satului este datată mai recent, din 1900 și poartă hramul Sfântului Dumitru.

Obiective turisitice[modificare | modificare sursă]

Muzeul din Dobriceni[modificare | modificare sursă]

Înființat în anul 1970 și funcționând în incinta Școlii cu clasele I-VIII " Dumitru Popescu" din Dobriceni, Muzeul satului Dobriceni este o colecție de obiecte structurate în cinci categorii. Colecția cuprinde oase de mamut, bancnote, unelte din piatră, costume populare, mobilier scolastic vechi, cărți școlare vechi, o pinacotecă.

Tabăra de creație plastică - Plai Dobricenean[modificare | modificare sursă]

Din 2005, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf MIHAI PETRESCU un grup de artiști plastici de pe meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și Monica Dincă și nu în ultimul rînd prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă,,Jean Mihail,, din Craiova, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiștii plastici membri ai U.A.P. din România enumerați, ca mentori ai elevilor talentați din localitate.. Anul 2006, anul celei de a II a ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți elevi,și-au finalizat documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în nou inaugurata Pinacoteca a Muzeului. Cu această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu și-a lansat,, Monografia Muzeului din Dobriceni,, lucrare ce este un adevărat ghid al istoriei satului. Ediția a III a a taberei,1+3 septembrie 2007, s-a desfășurat în două etape: documentarea la izvoarele Oltețului și vernisarea lucrărilor realizate,la Pinacotecă. În cadrul ediției a IV a,1 - 4 septembrie 2008 desfășurată în stațiunea Straja, organizatorii au hotărat ca lucrările realizate în urma documentării să facă obiectul a două expoziții distincte, mentori și discipoli, vernisate concomitent prin darea in functiune a celei de a doua sali a pinacotecii. Lucrările realizate de cei zece copii, viitori artiști plastici, au putut fi admirate și pe simezele expoziției din holul Casei Corpului Didactic Slatina în luna octombrie 2008, C.C.D- Olt fiind partener, alături de Muzeul de Artă din Craiova, Primăria Iancu Jianu, Liceul Iancu Jianu și Școala Dobriceni în derularea proiectului. Iată-i pe micii artiști, participanți la documentarea de la Straja: Alexandru Nicola-Andu 6 ani, Anca Nițulescu 7 ani,Iliuță Drăghici 10 ani,frații gemeni Drăghici 13 ani,surorile Elena și Maria Popescu 12 ani și 13 ani, Magdalena Giurea 13 ani Ana-Maria Predilă 14 ani și Eli Pătrașcu 13 ani. Pentru ediția a V a -2009- documentarea va avea loc între 12-15 august la Piatra Neamț, vernisarea lucrărilor făcându-se la pinacotecă duminică, 30 august 2009 orele 10.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Iancu Jianu

     Români (91,59%)

     Romi (3,05%)

     Necunoscută (5,31%)

     Altă etnie (0,02%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Iancu Jianu

     Ortodocși (93,85%)

     Necunoscută (5,34%)

     Altă religie (0,8%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iancu Jianu se ridică la 4.118 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.476 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de romi (3,06%). Pentru 5,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,86%). Pentru 5,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Iancu Jianu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Paulică Munteanu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Uniunea Națională pentru Progresul României1     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     
Partidul România Mare1     
Partidul Național Democrat1     

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Parțiale extrase din "Gazeta de Sud", 19 octombrie 2001, "Oltul Cultural", noiembrie 2006.

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.