Comuna Brastavățu, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Brastavățu
—  Comună  —
Brastavățu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 43°54′21″N 24°24′25″E43°54′21″N 24°24′25″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețOlt county coat of arms.jpg Olt

SIRUTA125962

ReședințăBrastavățu
ComponențăBrastavățu, Crușovu

Guvernare
 - PrimarCici-Constantin Oprea[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4830 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.273 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal237045

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Brastavățu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Brastavățu (reședința) și Crușovu.

Până la DN54 sunt 3 km pe o porțiune de drum comunal - DC131, parțial betonată (varianta spre Gara Vișina) și circa 4,5 km (varianta sat Crușovu). Cele mai apropiate orașe sunt Corabia (20 km) și Caracal (30 km). Localitatea Brastavățu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine slavă, însemnând "ulmișor", nume luat de la pădurile de foioase existente în zonă. Până în 1830 a depins administrativ de localitatea Crușov, astăzi sat din componenta Brastavățului, alături de Gara Vișina.

Crușovu[modificare | modificare sursă]

Crușovul sau Crusia, însemnând "păr pădureț" este atestat documentar la 20 mai 1388, cu ocazia dăruirii acestei așezări Mănăstirii Sf. Treime din Călimănești, de către Mircea cel Bătrân. Până în 1830, Brastavățu a depins administrativ de Crușov, iar intre 1830-1928, cele două sate s-au administrat pe cont propriu. În urma legii administrative din 1928, odată cu înființarea primăriilor de centru, Brastavățu s-a administrat singură, iar Crușovu a aparținut de Studinița. După primul război mondial, primăriile s-au transformat în Comitete Provizorii, iar din 1946, de când au luat ființă Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent.

Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni.

Educație[modificare | modificare sursă]

Școala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894. Cele două școli urmăresc creșterea gradului de implicare al părinților și al comunității în viața școlii. Elevii își exprimă sentimentele trăite prin desene, cântece, versuri închinate momentelor deosebite din viata Mântuitorului.

Comunitatea[modificare | modificare sursă]

Comunitatea din Brastavățu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Ștefan Golescu și preotul Radu Șapcă din Celeiu ajung aici și organizează intrarea în Caracal. La răscoala din martie 1907 au participat efectiv având în frunte pe Spiridon, preotul satului, și cei doi învățători Alex. Voinescu și Andrei Nicolaescu.

Primul și al doilea război mondial au primit tributul comunității Brastavățu.

Specific pentru Brastavățu sunt riturile funerare. "Oamenii din Brastavățu continua să trăiască după reperele mentalității tradiționale, continuă în același timp să trăiască după sistemul valorilor sentimentale". (Cristina Mihaila - "toate sunt cu rostul lor" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavățu.).

Personalități plecate din rândul brastăvicenilor și cu care se mândresc aceștia sunt: George Stancu Predețeanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Crăciun Pătru, Gheorghe Dachin, medic și scriitor, al cărui nume îl poartă biblioteca din comună.

Intrarea în Uniunea Europeana pune comunitatea din Brastavățu în fata unor noi provocări. Dar ea are în frunte oameni demni de numele înaintașilor care au transformat satul de-a lungul anilor. Standardul de viata și civilizație tinde spre cote înalte în această comună, viitorul depinzând de voința, puterea și dăruirea fiecărui membru al comunității.

Clădiri[modificare | modificare sursă]

Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940.

Economie[modificare | modificare sursă]

Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare.

Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu:[necesită citare]

  • Reamenajarea barajului "Balta Crușovu"
  • Betonarea DC131
  • Construirea unei săli de sport
  • Pietruirea DC138
  • Instalarea centralelor termice în instituții
  • Alimentarea cu apă și gaze
  • Pietruirea ulițelor din cele două sate

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Brastavățu

     Români (96,23%)

     Romi (1,44%)

     Necunoscută (2,25%)

     Altă etnie (0,06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Brastavățu

     Ortodocși (96,62%)

     Necunoscută (2,25%)

     Altă religie (1,11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brastavățu se ridică la 4.830 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.273 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,23%), cu o minoritate de romi (1,45%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,63%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]




Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Brastavățu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cici-Constantin Oprea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal3        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        
Uniunea Națională pentru Progresul României1        

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Brastavățu - județul Olt, Ileana Constantina Stanciu, Craiova, 2012
  • Monografia comunei Brastavățu, județul Olt, Anamaria Aprodu, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]