Comuna Grojdibodu, Olt
Podul Roman între Dolni Vadin (Bulgaria) și Grojdibodu (România)[modificare | modificare sursă]
Pentru a conduce efectiv un teritoriu la fel de mare ca Imperiul Roman, statul roman avea nevoie de trasee eficiente comunicare care permitea parcurgerea relativ rapidă a unor distanțe mari și a căilor navigabile. pe langa drumuri, apeducte, amfiteatre, forturi și alte structuri, podurile romane reprezintă un alt mare realizarea arhitecturii romane și organizarea logistică.
Dintre cele trei poduri de piatră și lemn ridicate de romani pe cursul inferior al Dunării (Drobeta - Pontes, Sucidava – Oescus si Dolni Vadin - Grojdibodu), cel mai putin cunoscut este ultimul.
Această lipsă de informația este rezultatul lipsei de surse cu privire la acest pod anume. Fără îndoială că podul Dolni Vadin-Grojdibodu este de origine romană.
Tehnicile de construcție, dimensiunile podului, cultura materială din zona adiacentă, circulația monedei romane în Zona Grojdibodu și alte descoperiri arheologice indică, toate, perioada romană ca fiind vremea podului. erecție. Cel mai grăitor, nu există alte intervenții constructive (medievale sau moderne) care ar putea au fost suprapuse peste ruinele podului.
Podul roman de la Dolni Vadin-Grojdibodu a fost ignorat de secole în primul rând din cauza absenței de orice mențiune despre aceasta în orice sursă antică, literare sau de altă natură. Mai mult, imaginea podului era nu este folosit pe nicio monedă sau medalion comemorativ și nu a fost niciodată referit la el de medieval sau Cronicarii Renașterii.
Podul Dolni Vadin-Grojdibodu a fost probabil eclipsat de faima de pod la Drobeta (bibliografia acestui pod, la Tudor 1971: 53- 153, passim; Galliazzo 2003, the nota de subsol nr. 1), care a fost construită de împăratul Traian între cele două războaie dacice și de către pod la Sucidava-Oescus care a fost construit mai târziu, pe vremea împăratului Constantin cel Mare (Tudor 1971: 155-192).
De remarcat încă de la început că podul roman de la Dolni Vadin- Grojdibodu nu avea dimensiunea sau monumentalitatea celor două poduri de la Drobeta și Sucidava. În plus, acesta a fost plasat într-un loc oarecum obscur, greu accesibil în epoca modernă.
file:///C:/Users/Daniel/Desktop/The_Roman_Bridge_between_Dolni_Vadin_Bul.pdf
| Grojdibodu | |
| — comună — | |
 Grojdibodu (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 43°44′42″N 24°15′12″E / 43.745106°N 24.253226°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Olt |
| SIRUTA | 127224 |
| Reședință | Grojdibodu |
| Componență | Grojdibodu, Hotaru |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Grojdibodu[*] | Adrian-Viorel Căpriță[*][3] ( PSD, ) |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 2857 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| http://www.primariagrojdibodu.ro GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Grojdibodu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Grojdibodu (reședința) și Hotaru.
În perimetrul comunei s-a amenajat cel mai mare parc solar din țară, cu o capacitate de 9,93 MW.[4]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Grojdibodu
Români (97,09%)
Necunoscută (2,55%)
Altă etnie (0,35%)
Componența confesională a comunei Grojdibodu
Ortodocși (97,44%)
Necunoscută (2,55%)
Altă religie (0%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grojdibodu se ridică la 2.857 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.338 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,09%). Pentru 2,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,44%). Pentru 2,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Grojdibodu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Adrian-Viorel Căpriță[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
| Partidul Re:Start România | 1 | |||||||
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Vintilă Nicu (n. 1946), scriitor român, profesor universitar doctor, avocat, deputat în Parlamentul României [1992-1996].
▪️Catalin Delca (n. 1993), actor roman de teatru si film, dar și StandUp comedian. A interpretat rolul Calaului in serialul Traznitii ( cel mai longeviv sitcom de comedie )
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Ziarul financiar
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
