Comuna Radomirești, Olt
| Radomirești | |
| — comună — | |
 Biserica „Adormirea Maici Domnului” din Radomirești | |
  Radomirești Radomirești (România) | |
| Coordonate: 44°7′3″N 24°40′35″E / 44.11750°N 24.67639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Olt |
| SIRUTA | 128472 |
| Reședință | Radomirești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Radomirești[*] | Nicușor Sâia[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 101,68 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.568 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 237365 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Radomirești (în trecut, Crăciuneii de Jos) este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Călinești, Crăciunei, Poiana și Radomirești (reședința).[3]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Așezare
[modificare | modificare sursă]Satul Radomirești este satul de centru al comunei cu același nume, ce face parte din Județul Olt. Din comună mai fac parte satele: Crăciunei, Olt, Poiana, Olt și Călinești. El este așezat în Câmpia Română, mai precis în partea de SE a Câmpiei Boianului, pe drumul european E70 (fost DN6) și pe magistrala feroviară București - Videle - Roșiorii de Vede - Radomirești - Caracal - Craiova. În teritoriul județului Olt, satul ocupă o poziție sud-estică, la o distanță de 50 km de Slatina, 12 km de Drăgănești-Olt, 27 km de Caracal și 27 km de Roșiorii de Vede, Județul Teleorman. Prin poziția sa geografică, satul Radomirești și satele din sudul comunei fac legătura între Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului.
Relief
[modificare | modificare sursă]Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt precipitații abundente. Pe alocuri apar crovuri. Valea Călmățuiului, la ieșirea din satul Crăciunei, Olt și intrarea pe teritoriul satului Radomirești prezintă malul apusean mult mai înalt decât cel răsăritean care se pierde într-o coastă dulce. Malul abrupt este cunoscut sub denumirea de Coasta Călmățuiului. La intrarea propriu zisă în sat, valea prezintă maluri monotone cu înclinație dulce. Pe măsură ce ajunge în dreptul șoselei naționale (drumului european), malul stâng (răsăritean) se ridică formând o adevărată creastă. Se continuă așa până în zona Dudău-Leș, de unde se domolește malul stâng, iar cel drept devine mai abrupt. În zona Fripți malurile se îndulcesc pentru ca apoi, pe raza satului Poiana, din nou să devină mai abrupt, când malul drept, când cel stâng. Trebuie să amintim aici și Valea Sohodolului, vale fără apă, care, ca și Călmățuiul, este sec și are apă numai când sunt precipitații mai abundente. Această vale vine din sudul comunei Stoicănești, Olt și formează hotarul între comunele Dăneasa și Radomirești, apoi își continuă drumul spre Călmățui și spre comuna Crângeni, Teleorman.
Climă
[modificare | modificare sursă]Fiind un sat de câmpie, cu un relief monoton, se bucură de o climă temperat-continentală, ca de altfel întreaga Câmpie Română, cu valuri de aer uscat din Vest și umed din Est, cu ierni geroase și aspre și veri călduroase și secetoase. Cele mai frecvente vânturi, care se abat asupra satului sunt: Crivățul (sau vântul de iarnă) care bate dinspre Est sau Nord-Est și aduce viscol și zăpadă iarna, ploaie primăvara și secetă vara. Băltărețul, care aduce ploaie. Austrul, bate din direcția Sud-Vest și aduce secetă. Pierderile de apă din sol sunt în mare măsură influențate de regimul vânturilor ce bat în această zonă.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Radomirești
Români (90,81%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (9,19%)
Componența confesională a comunei Radomirești
Ortodocși (89,45%)
Alte religii (0,19%)
Necunoscută (10,36%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Radomirești se ridică la 2.568 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.402 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,81%), iar pentru 9,19% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,45%), iar pentru 10,36% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Crăciuneii de Jos, făcea parte din plasa Siul de Jos a județul Olt și era formată din satele Crăciuneii de Jos și Fripți, cu o populație de 1775 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 55 de elevi (49 de băieți și 6 fete), precum și o biserică.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă și comunele Crăciuneii de Sus și Poiana. Comuna Crăciuneii de Sus era formată doar din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 887 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 13 elevi (12 băieți și o fată),[8] iar comuna Poiana era formată din satele Călinești și Poiana, cu o populație de 1447 de locuitori. În comună funcționa două biserici și o școală mixtă.[9]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Drăgănești din același județ. Comuna Crăciuneii de Jos avea o populație de 2813 de locuitori,[10] comuna Crăciuneii de Sus avea 1050,[11] iar comuna Poiana (cu satele Arpadia, Călinești, Poiana și Siberia) – 2017.[12]
În 1931, comuna și satul Crăciuneii de Jos au primit numele de Radomirești,[13] iar satul Călinești s-a desprins un timp de comuna Poiana, formând o comună de sine-stătătoare, din care mai făceau parte și satele Arpadia și Siberia.[14]
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Drăgănești-Olt din regiunea Teleorman, și după 1952 din regiunea București. La un moment dat, comuna și satul Crăciuneii de Sus au primit numele de Crăciunei. În 1964, satul Fripți a primit numele de Radomireștii de Sus.[15]
În 1968, comunele au trecut la județul Olt, reînființat; comunele Crăciunei, Poiana și Călinești fiind desființate și incluse în comuna Radomirești. Tot atunci, au fost desființate satele Arpadia și Siberia (comasate cu satul Călinești) și Radomireștii de Sus (comasat cu satul Radomirești).[16][17]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Radomirești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Nicușor Sâia[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[18]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||||
Atestare documentară
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară a satului o avem, dacă putem spune așa, din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca atestare documentară a satului Radomirești, este data de 12 mai 1606, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban (a doua domnie, între 1602 și 1611) întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și Călinești - pe Călmățui. Locuitorii acestor sate, moșneni fiind, adică oameni liberi, au venit de s-au vândut de bună voie paharnicului Badea.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Crăciunei-de-Jos (Radomirești), com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 752.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Crăciunei-de-Sus, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 753.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Poiana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 27.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Crăciuneii-de-Jos”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 519.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Crăciuneii-de-Sus”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 519.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Poiana”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 524.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 291. .
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 287. .
- ↑ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
