Sari la conținut

Comuna Făgețelu, Olt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Făgețelu
  comună  

Map
Făgețelu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°47′22″N 24°32′20″E ({{PAGENAME}}) / 44.78936°N 24.538946°E44.78936; 24.538946

Țară România
Județ Olt

SIRUTA126905

ReședințăFăgețelu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Făgețelu[*]Stelian Stoicescu[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total46,46 km²

Populație (2021)
 - Total1.064 locuitori

Cod poștal237165

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Făgețelu este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bâgești, Chilia, Făgețelu (reședința), Gruiu, Isaci și Pielcani.[2]

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Comuna Făgețelu este situată în partea de nord, nord-est a județului Olt, la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani.

Spre nord, comuna Făgețelu se învecinează cu comuna Topana, în vest cu Leleasca, iar la est cu Vedea și în același timp cu județul Argeș. La sud se învecinează cu comuna Spineni.

În raport cu liniile de analiză geometrică ale globului pământesc, comuna Făgețelu este așezată la circa 30 km sud de paralela 45° latitudine nordică și cam la aceeași distanță între meridianele de 24° și 25° longitudine estică.

Comuna Făgețelu se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 – 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice.

Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate pe două direcții principale (nord-sud și vest-est), condițiile fizico-geografice fiind prielnice dezvoltării vieții și activității umane din cele mai vechi timpuri, determinând în bună parte structura și ocupațiile de bază ale locuitorilor.[necesită citare]

Comuna Făgețelu iese în evidență în primul rând prin funcția ei agricolă și, într-o mai mică măsură, prin disponibilitățile de tip comercial-industrial. Satul cel mai vechi atestat documentar este Făgețelu (hrisovul domnesc din 1475, 1 iunie); satul Păcala în 1677, satul Ciorîca în 1644, satul Isaci sau Badea figurează în 1818, satul Gruiu în 1822 iar Pielcani în 1872 . (Anexa nr. 2 și 3)

Față de reședința comunei, satele sunt așezate la distanțe cuprinse între 2 km (satul Isaci) și 6 km (satul Pielcani). Drumurile de interes local sunt în cea mai mare parte modernizate, iar cele naționale brăzdează comuna de-a lungul și de-a latul ei; respectiv – drumul național Pitești – Drăgășani, de la est la vest, și drumul național Slatina – Râmnicu-Vâlcea de la sud la nord. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Corbu, situată la 35 km.

Cea mai veche atestare documentară a satului Făgețelu (sat care dă și denumirea actuală a comunei Făgețelu) este Hrisovul domnesc din anul 1475.[3] Pe teritoriul comunei Făgețelu, în satul Chilia, se află un muzeu sătesc, operă și contribuție a sculptorului Nicolae Nica.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Făgețelu făcea parte din plasa Vedea de Sus a județului Olt și era formată din satele Boba, Ciorica, Cojoci, Făgețelu, Iănțăști și Isaci, cu o populație de 1333 de locuitori. În comună funcționa o școală și cinci biserici.[4] La acea vreme, satul Chilia alcătuia o comună pe teritoriul aceleiași plăși, formată din satele Chilia, Lerești-Pelcani, Păcala și Teleșmani, având o populație de 1213 de locuitori. În comună funcționa o școală și trei biserici.[5] În 1908, comunei i s-a alipit și satul Băjești, fost la comuna Uda de Jos din județul Argeș.

Anuarul Socec din 1925 consemnează ambele comune în plasa Spineni din același județ. Comuna Făgețelu avea o populație de 1550 de locuitori (în satele Boba, Cojocu, Făgețelu și Isaci, fiindu-i alipit de la comuna Chilia, satul Păcala,[6] iar comuna Chilia avea o populație de 1277 de locuitori (în satele Băgești, Chilia, Ciorâca, Lerești-Pelcani și Teleșmani).[7] În 1931, comuna Făgețelu era împărțită în satele Boba, Făgețelu, Isaci și Păcală,[8] iar comuna Chilia în aceleași sate.[9]

În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Vedea din regiunea Craiova și (după 1960) din regiunea Oltenia. În anul 1964, satul Păcala a primit numele de Plapcea.[10]

În anul 1968, comunele au trecut la județul Olt, reînființat, în structura actuală, comuna Chilia fiind desființată și inclusă în comuna Făgețelu. Tot atunci, au fost desființate satele Plapcea și Boba (comasat cu Făgețelu), Lerești-Purcărești și Ciorâca (comasat cu Chilia) și Teleșman (comasat cu Băgești).[11][12]




Componența etnică a comunei Făgețelu

     Români (95,11%)

     Alte etnii (4,89%)



Componența confesională a comunei Făgețelu

     Ortodocși (93,14%)

     Adventiști (1,22%)

     Alte religii (0,56%)

     Necunoscută (5,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Făgețelu se ridică la 1.064 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.219 locuitori.[13] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%).[14] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,14%), cu o minoritate de adventiști (1,22%), iar pentru 5,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[15]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Comuna Făgețelu are următoarele monumente istorice incluse pe lista monumentelor istorice din județul Olt

  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Nicolae” din Chilia (1830)
  • Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Făgețelu (1842)
  • Biserica „Sf. Nicolae și Cuvioasa Paraschiva” (1824)
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819)
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, „Cuvioasa Paraschiva” (1822)
  • Troița de lemn din satul Făgețelu (sec. XIX-lea)

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Făgețelu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Stelian Stoicescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[16]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Uniunea Salvați România1     
Partidul Național Liberal1     
Forța Dreptei1     
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. Pârvescu, Petruț (). Istoria unui sat medieval - Făgețelu, județul Olt. Ed. Geea.
  4. Lahovari, George Ioan (). „Făgețelul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 331.
  5. Lahovari, George Ioan (). „Chilia, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 365.
  6. Melbert, N., ed. (). „Comuna Făgețelu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 521.
  7. Melbert, N., ed. (). „Comuna Chilia”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 518.
  8. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 289. .
  9. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 287. .
  10. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  11. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  12. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  14. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  15. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  16. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]