Călărași

Acest articol se referă la {{{conținut}}}. Pentru alte sensuri, vedeți Călăraşi (dezambiguizare).

Format:Casetă aşezare Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, situat în sud-estul României, pe cursul braţului Borcea al Dunării. Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate. În 2007, Călăraşiul avea o populaţie estimată de 73.823 locuitori.

Istorie

Aşezarea municipului Călăraşi este menţionată pentru prima dată în anul 1534. Lichireşti (denumirea aşezării la acea vreme) este menţionat în 1630 de Leon Ştefan Tomşa voievod. Începând cu 1699, este stabilit un popas pentru călăraşii (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti şi Istanbul. Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost capitala judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa); în perioada comunistă, capitala este mutată la Slobozia până în anul 1981, când judeţul Ialomiţa este despărţit în două judeţe (actualele Călăraşi şi Ialomiţa), iar Călăraşiul devine capitala judeţului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981).

În perioada interbelică oraşul dispunea de un aeroport situat pe linia de navigaţie aeriană Bucureşti-Călăraşi-Bazargic-Balcic. [1]

Populaţia

Istoricul populaţiei

• 1833: 860 locuitori
• 1860: 2000 locuitori
• 1880: 3600 locuitori
• 1890: 8200 locuitori
• 1900: 11000 locuitori
• 1914: 13000 locuitori
• 1943: 22000 locuitori
• 1992: 82500 locuitori
• 2002: 71046 locuitori
• 2004: 73510 locuitori
• 2007: 73823 locuitori

În total, peste 110.000 persoane locuiesc în municipiul Călăraşi şi în comunele apropiate (Modelu, Roseţi, Grădiştea, Cuza-Vodă, Ştefan-Vodă şi Ostrov, judeţul Constanţa).

Structura etnică

În municipiul Călăraşi sunt conform Recensamântului din 2002: 67.140 români, 2.418 romi, 367 turci, 40 maghiari, 16 germani, 14 ruşi lipoveni, 6 chinezi, 4 bulgari, 4 polonezi, 4 italieni, 2 greci, 2 evrei, 2 ceangăi şi câte un tătar, sârb, slovac şi armean.[2]

Administraţie

Primăria

Între 1996 şi 2000, primarul municipiului Călăraşi a fost Nicolae Dragu, pe atunci din partea PUNR; după 2000, Dragu a candidat din partea CDR 2000, pierzând alegerile, primar devenind prof. Mirel Daniel Ţutuianu, din partea PDSR. În 2004, Nicolae Dragu candidează din nou, acum din partea PNL şi câştigă al doilea mandat de primar al Călăraşiului. La alegerile din 2008, Nicolae Dragu şi-a anunţat candidatura din nou şi a câştigat alegerile.

Primarii municipiului de-a lungul timpului

• 1864-?: Ion Vasiliu (primul primar al oraşului Călăraşi)
• iulie 1931-iunie 1932, septembrie 1938-octombrie 1940 şi septembrie 1941-noiembrie 1944: Eugen Cialic
• 1996-2000: Nicolae Dragu (PUNR - CDR)
• 2000-2004: prof. Mirel Daniel Ţutuianu (PDSR)
• 2004-2008: Nicolae Dragu (PNL), viceprimari: ing. Virgil-Marian Dumbrava (PC) şi Picu Şişman (PNL)
• 2008-2012: Nicolae Dragu (PNL), reales, viceprimari: Picu Şişman (PNL) şi Nicolae Cutar (PSD)

Componenţa Consiliului Local

Consiliul local al municipiului Călăraşi este compus, de la alegerile locale din iunie 2008, din 21 de consilieri, împărţiţi astfel:

Presă

Ziare

În materie de ziare, Călăraşiul are un cotidian local, Observator de Călăraşi, şi unul naţional, Flash, şi alte câteva săptămânale: Obiectiv, Jurnalul de Călăraşi, Exclusiv, Evenimentul, Arena, Plus, Impact, Pământul (cel mai vechi ziar al oraşului, ce încă se mai editează din 1933, primul redactor fiind Eugen Cîalîc), Gazeta Linia Fierbinte, ABC Civic şi Călăraşi 24.

Posturi de Radio

În Călăraşi majoritatea posturilor de radio ce se pot capta sunt:

• 89,1 MHz - Radio România Cultural (cultural.srr.ro) (Releu la Băneasa)
• 90,3 MHz - Radio Shumen ( bg radioshumen.net) (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
• 93,9 MHz - InfoPro (infopro.ro)
• 95,5 MHz - Radio Minisat (radiominisat.ro)
• 98,5 MHz - Kiss FM (kissfm.ro)
• 99,5 MHz - Europa FM (europafm.ro)
• 100,0 MHz - Radio Bărăgan (baraganfm.ro)
• 101,1 MHz - Radio Voces Campi (radiovocescampi.ro)
• 101,8 MHz - Magic FM (magicfm.ro)
• 103,3 MHz - Radio Bulgaria "Horizont" (bnr.bg) (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
• 105,2 Mhz - Radio 21 (Releu la Băneasa)
• 105,5 MHz - Stil FM (stilfm.ro)
• 105,8 MHz - Radio Melodia Silistra
• 106,6 MHz - Radio România Actualităţi (actualitati.srr.ro) (Releu la Băneasa)

Televiziune

• Antena 1 Călăraşi
• Televiziunea Online [www.calarasi1.ro Călăraşi 1]

Educaţia

Sistemul educaţional în municipiul Călăraşi cuprinde unităţi de învăţământ acoperind toate etapele de şcolarizare, începând cu învăţământul pre-şcolar şi finalizând cu cel superior. Numărul unităţilor de învăţământ predomină la nivel pre-şcolar, primar-gimnazial şi liceal (30 de unităţi, plus încă 4 în stadiu de proiect). Se observă o creştere a numărului de grădiniţe (inclusiv particulare) – 12 în anul 2006, triplându-se practic comparativ cu anul 2004. Revine astfel o medie de 165 copii per grădiniţă. Pe de altă parte remarcăm un număr insuficient de şcoli de artă şi meserii şi de şcoli postliceale (doar 2) care acoperă un număr de 1.708 elevi înscrişi în 2006. În condiţiile în care industria prelucrătoare predomină în structura sectoarelor de activitate, acest palier de educaţie ar putea fi mai bine reprezentat.

La nivelul învăţământului superior, sunt prezente filiale ale Universităţii populare, ale Academiei de Studii Economice – Colegiul universitar economic Călăraşi şi respectiv Facultatea de management, inginerie economică în agricultură şi dezvoltare rurală, Universitatea Spiru-Haret, Bio Terra, Titu Maiorescu.

Transportul

Transport public

În municipiul Călăraşi sunt în uz 26 de autobuze, menţinându-se un număr constant în perioada 2004-2006. Acestora li se alătură companiile de taximetrie şi companiile de transport extraurban cu microbuze care leagă municipiul de alte oraşe ale ţării.

În ultimii ani lungimea totală a străzilor orăşeneşti a rămas constantă la 150 km, din care 123 km au fost modernizaţi în 2006.

Transport feroviar

Legătura cu Constanţa se face prin intermediul tronsonului de cale ferată Feteşti - Cernavodă iar cu capitala prin intermediul tronsonului Bucureşti - Ciulniţa. Ciulniţa reprezintă punctul de conexiune între Călăraşi şi celelalte tronsoane de cale ferată.

Transport Fluvial

Municipiul dispune de un port pe braţul Borcea, destinat transportului de persoane şi mărfuri. Portul Călăraşi oferă servicii de traversare a Dunării, între Călăraşi şi Silistra (Bulgaria), folosind un feribot.

Clima, vegetaţia şi fauna

În Călăraşi, clima este temperat-continentală, influenţată puternic în timpul iernii de curenţii de aer rece ce provin din Siberia. În ultimii 19 ani, în Călăraşi media anuală a temeperaturii a fost de 11,5°C. De asemenea, în aceeaşi perioadă, au fost în medie 91 de zile înnorate pe an.

Vegetaţia aparţine zonei de stepa şi luncă,fauna fiind adaptată acestor condiţii de mediu. În municipiul Călăraşi există 26 de ha parc, cu o suprafaţă totală a spaţiilor verzi de 137 de ha. În anul 2007-2008, s-a înregistrat o creştere a acestor spaţii verzi, în special în cartierele de locuit de aproximativ 8 ha. În aceste condiţii suprafaţa spaţiului verde/ locuitor este de 4,58 mp/locuitor, o medie inferioară mediei naţionale de 18 mp/ locuitor.

Sănătate

În prezent, în municipiul Călăraşi exista 2 spitale publice, doua policlinici, 22 cabinete medicale de familie, 21 cabinete medicale generaliste şi 32 cabinete de specialitate în sectorul privat. De asemenea există trei laboratoare medicale şi trei de tehnică dentară în sectorul privat. Sectorul privat capătă amploare cu prioritate în domeniile de specialitate. Aceasta tendinţă se regăseşte atât la nivel judeţean cât şi la nivel naţional.

Locuri de distracţie

Cele două plaje amenajate oferă atât călărăşenilor cât şi turiştilor locuri de distracţie pe perioada verii; la fel şi cele două terenuri artificiale de fotbal amenajate, unul pe malul Borcei, celălalt în Parcul Dumbrava. De asemenea mai multe cluburi fac viaţa de noapte a oraşului foarte activă.

Lipseşte transportul de agrement pe Dunăre cu şalupele sau vaporaşul, deşi zona este una de o frumuseţe sălbatică, cu peisaje precum cele din Delta Dunării .Călăraşiul va avea şi un patinoar ce va fi amenajat în Parcul Dumbrava.

Potenţial turistic

O importantă resursă naturală a municipiului Călăraşi o reprezintă apele de suprafaţă. Fluviul Dunărea mărgineşte la sud teritoriul oraşului, iar braţul Borcea, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la sud-nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei. Braţul Borcea, pe care se afla amplasat municipiul Călăraşi, are 99 km lungime. Punctul de trecere al Dunării de la Chiciu – Ostrov este un excelent loc de pescuit şi antrenament pentru sporturile nautice. Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcaţiuni atât pe Dunăre cât şi pe braţul Borcea Din punct de vedere al agrementului sportiv, municipiul dispune de un ştrand dotat cu duşuri, un bazin pentru copii şi unul pentru adulţi, doua terenuri de fotbal cu gazon artificial şi iluminat corespunzător pentru desfăşurarea de competiţii sportive în nocturnă, un complex sportiv cu terenuri de fotbal, handbal, sală de sport, un teren de tenis, trei săli de fitness, trei cazinouri şi o sala de ping-pong. La nivelul municipiului există numeroase unităţi de alimentaţie, cafenele, restaurante cu specific tradiţional şi internaţional.

Economie

Instituţii Bancare

Înainte de anul 2004, în Călăraşi nu funcţionau decât 5 bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, Bancpost şi CEC). După anul 2004, mai multe instituţii bancare de prestigiu au început activitatea în oraşul de pe malul braţului Borcea, cea mai activă fiind Banca Transilvania. Municipiul Călăraşi are un grad ridicat de bancarizare, având o companie bancară la aproximativ 4850 de locuitori şi o agenţie (sucursală) bancară la aproximativ 3100 de locuitori, cu o medie de 1,5 agenţii (sucursale) per bancă.

Cultura

Manifestări culturale importante

• Festivalul mondial de caricatură „Dictatorii râsului”
• Festivalul Internaţional de Film – 7 Arte
• Festivalul internaţional de folclor „Hora Mare”

• Festivalul naţional de literatură „Alexandru Odobescu”
• Festivalul naţional de muzică uşoară „Flori de mai”
• Festivalul naţional de poezie tânără „Mihai Eminescu”
• Festivalul naţional de teatru „Ştefan Bănică”
• Festivalul Naţional de teatru neprofesionist pentru adulţi şi copii – Thalia în 7 zile
• Premiul naţional de proză „Ştefan Bănulescu”
• Simpozionul naţional pe temă religioasă „Toţi suntem credincioşi”
• Zilele municipiului (sfârşitul lunii septembrie)
• Ziua Marinei

În Călăraşi există un cinematograf, „Orizont”, şi un teatru, Teatrul Popular „Aurel Elefterescu”.

Atractivitate

Călăraşiul ocupă locul 43 în Topul primelor 50 de oraşe din România, realizat de revista Capital, aflându-se la egalitate cu Tecuciul, ambele oraşe având 4,10 puncte. Devansează totuşi Vasluiul (locul 49) sau Slobozia (locul 47), dar este depăşit de Turda (locul 8), Giurgiu (locul 25) şi Petroşani (locul 39).

Industria

Industria municpiului este profilată, în cea mai mare parte, pe activităţi prelucrătoare şi servicii, preponderent activităţi comerciale. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare, industriei confecţiilor din textile, industriei metalurgice şi a confecţiilor metalice, materialelor metalice şi produselor metalice, precum şi cea a industriei celulozei şi hârtiei. Specific municipiului Călăraşi este concentrarea industriei în zone industriale funcţionale. Prima zonă funcţională cu caracter predominant industrial apărută în municipiu a fost zona de est. Aceasta este dominată de cele două mari societăţi comerciale: COMCEH S.A. (fostul combinat de celuloză şi hârtie) şi PREFAB S.A. (fosta Întreprindere de Materiale de Construcţii). Tot în această zonă se afla societatea comercială „Industrie Locală „S.A. şi Secţia de Drumuri Naţionale. S.C.COMCEH S.A., cel mai important obiectiv industrial al zonei a început să producă în anul 1966, valorificând una din bogăţiile zonei: paiele, din care se obţinea celuloză şi hârtie. Unitatea a fost privatizată în anul 2000, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de firma italiană EUROPA FEPEN MIL. Investiţiile realizate, ca şi programele de perspectivă sunt un semn bun că societatea s-a reintegrat în industria naţională şi se va dezvolta în continuare, producţia fiind dirijată atât spre piaţa internă cât şi la export. S.C.PREFAB S.A. a început să producă în anul 1968 ca întreprindere specializată în producţia de prefabricate din beton. S-a privatizat în perioada 1996-2000, pachetul majoritar de acţiuni fiind preluat de ROMERICA S.A. La ora actuală este un agent economic important pentru economia locală şi zonală acoperind piaţa din sudul ţării prin furnizarea de materiale de construcţii, cu punct de lucru în Bulgaria şi clienţi în străinătate. Zona de nord-vest s-a conturat în apropierea cartierului Mircea Voda, aceasta zonă fiind specializată cu deosebire în domeniul siderurgiei. După falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a păstrat oţelăria (Donasid), cu o capacitate anuală de producţie de 470.000 de tone de oţel, iar partea de demolare a halelor închise a fost preluată de o firmă din Bucureşti, Lemtrans. În 2004 a fost finalizată construcţia fabricii de PAL Melaminat din Plop Romply, investiţie austriacă în valoare de 18 milioane de euro. În 2005, grupul Saint-Gobain anunţă începerea lucrărilor la o linie de producţie a sticlei la Călăraşi în valoare totală de peste 100 de milioane de euro. Lucrările au fost finalizate în 2006, iar în 2007 Saint-Gobain a început investiţia de 95 milioane euro pentru o linie de producţie a parbrizelor, preconizată a se finaliza la sfârşitul anului 2008. Tot în 2008 trebuie finalizată o fabrică de oxigen, azot şi argon, aparţinând firmei Siad, cu o investiţie de 25 milioane euro, unitate de producţie situată pe fosta Platformă Siderca. Unitatea va asigura operatorilor industriali din Călăraşi, printre care şi TenarisSilcotub, necesarul de oxigen lichid, nidrogen şi argon.

Un alt mare investitor pe piaţă este compania Saint-Gobain Glass Romania care a finalizat construcţia fabricii de sticlă plată, în urma investiţiei de aproximativ 100 milioane de euro, la începutul anului 2007. Anul acesta compania a inaugurat cea de a doua componentă majoră a investiţiei, de circa 30 de milioane de euro, punând în funcţiune aşa-numitul “coater”, o instalaţie destinată realizării unor depuneri fine metalice pe sticlă şi implicit producerii unor sortimente de sticle cu proprietăţi speciale Fabrica, amplasată pe un teren de 40 de hectare, are o capacitate de productie de 600 de tone pe zi şi dispune de un depozit cu suprafaţa de 20.000 de metri pătrati, cu o capacitate de stocare de 15.000 de tone. Printre agenţii economici importanţi ai municipiului Călăraşi, se numără şi următoarele unităţi: fabrica de zahăr - Zahăr SA Călăraşi, ferma avicolă - Avicola Călăraşi, una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din România - Aldis, o firmă importantă din domeniul siderurgiei- Gimart Import-Export, Zafa, o importantă firmă de transport (fostă parte a combinatului siderurgic) – Sidertrans şi fabrica de confecţii - Catex

Suburbii

Municipiul Calarasi nu are suburbii. Singura si fosta suburbie , comuna Modelu, cu o populaţie de aproximativ 9.000 de locuitori, dupa anul 1989 si-a capatat autonomie administrativa.

Monumente şi Clădiri

În urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (şi cea mai preţioasă) din zestrea edilitară şi din monumente a fost pierdută, dar totuşi o mică parte a supravieţuit.

Prefectura Călăraşi

• Palatul Prefecturii, clădire în stil neo-clasic construită la in 1897.
• Turnul de apă
• Catedrala Sf. Nicolaie, biserică înălţată la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche clădire a municipiului, loc unde ţarina Ecaterina cea Mare (1729-1796) a Rusiei, la întoarcerea de pe un front din Războiul Ruso-Turc aflat la Sud de Dunăre s-a rugat pentru binele armatei ruse în această biserică.
• Primăria
• Monumentul Vulturului (de la "5 Călăraşi")
• Monumentul Soldaţilor (considerat km 0 al municipiului)
• Căpitănia Portuară
• Biserica Alexe, construită în secolul al XIX-lea
• Cazarma Pompierilor (actuala arhivă judeţeană)
• Clădirea Gimnaziului Carol I Călăraşi (primul liceu din Călăraşi)
• Statuia ecvestra a regelui Carol I
• Monumentul “Eroilor Calaraseni din al Doilea Razboi Mondial”
• Monumentul “La Cruci”
• Monument “Vulturul"
• Monumentul “Eroilor Calaraseni”
• Catedrala “Sfanta Anastasia”
• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae (construita în anul 1838)

Fișier:Sandu aldea.jpg

Liceul Agricol "Sandu Aldea" Călăraşi

Cartiere

• Orizont, centrul comercial şi financiar al municipiului
• Centrul Vechi, centrul administrativ şi istoric al municipiului
• 5 Călăraşi, cartier denumit după fostul regiment "5 Călăraşi" aflat în acea zonă
• Măgureni, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiului
• Mircea-Vodă, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiului
• 2 Moldoveni
• Cărămidari
• Ceremac
• Farfuria
• Livada
• Oborul

Atracţii turistice

Fișier:Parcul central.jpg

Parcul Central al municipiului Călăraşi (în fundal statuile lui Decebal şi Traian)

O serie de turişti, predominant din Italia, vin la pescuit şi vânătoare în Călăraşi pentru că zona înconjurătoare oraşului oferă un bogat fond cinegetic şi braţele Dunărea Veche şi Borcea oferă locuri de pescuit. În perioada următoare este posibil ca fostul canal, acum dezafectat, Dunărea-Siderca să devină loc de agrement, predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local.

• Grădina Zoologică (singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian şi struţul Emu si deţinând specii unicat, cum ar fi hipopotamul şi urşii de Alaska. )
• Muzeul Dunării de Jos
• Statuia regelui Carol I(prima statuie ecvestra a unui membru al casei regale dezvelita dupa 1989)
• Ostroavele de pe Dunăre, braţul Borcea şi plajele acestora
• Parcul Municipal (unde se află unica statuie a lui Burebista)
• Ruinele cetatii bizantine Vicina
• Un bogat fond cinegetic (mistreţi, căprioare, fazani, raţe, etc)
• Mănăstirea Dervent - situata in judetul Constanta unde se ajunge pe drumul national DN3 plecind din Calarasi, traversind Dunarea la punctul Chiciu , continuind deplasarea prin Comuna Ostrov , spre manastirea Dervent

Unităţi Hoteliere

• Hotel Albatros (Podul 4) *** (situat în afara oraşului pe drumul spre Chiciu - frontiera cu Bulgaria)
• Hotel Călăraşi *** (cel mai mare hotel din Călăraşi)
• Hotel Imperial ***
• Hotel Intim ***
• Hotel La Ferma (situat în afara oraşului)

Comerţ

Călăraşiul dispune de o singură suprastructură comercială, „Călăraşi Retail Park”. Acesta este un ansamblu de magazine ce se întinde pe o suprafaţă de 110,000 metri pătraţi, situat pe DN21 la kilometrul 3, la intrarea în oraş dinspre Autostrada Soarelui.

Cele mai importante magazine din Călăraşi sunt:

• Agneza (supermarket)
• Altex Megastore (electrocasnice şi electronice)
• Bricostore (în Călăraşi Retail Park) - deschidere mai 2009
• Domo (electrocasnice şi electronice)
• Flanco World (în cadrul Călăraşi Retail Park)
• Lem's (în cadrul Călăraşi Retail Park)
• Minimax Discount (supermarket)
• Penny Market (supermarket)
• PIC hypermarket (în cadrul Călăraşi Retail Park)

Geografie

Localizare

Municipiul Călăraşi se află localizat în Lunca Dunării, la mică distanţă de Câmpia Bărăganului, la separarea fluviului Dunărea în braţele Dunărea Veche şi Borcea. El se află la intersecţia drumurilor naţionale: DN3, DN 21 si DN 31.

Accesibilitate

Municipiul Călăraşi are o poziţie privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră şi 139 km de infrastructură feroviară faţă de Bucureşti şi 140 km faţă de Constanţa. Accesul la aceste localitaţi este mult îmbunătăţit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul naţional care leagă Călăraşiul de Slobozia.

Aşezarea geografică , pe malul braţului Borcea, oferă municipiului Călăraşi acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre. Localizarea municipiului în imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria şi existenţa unei linii de transport cu feribotul oferă Călăraşului deschidere internaţională.

Fișier:PArcul Mare CL.jpg

Parcul mare

În interiorul municipiului, reţeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are axa longitudinală orientată pe direcţia vest-est, în continuarea drumului DN3 Bucureşti-Călăraşi-Constanţa. Axa nord-sud se desfăşoară pe trasee decalate care afectează zona centrală: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN 3 în directia Chiciu-Ostrov-Constanţa. Lungimea totală a străzilor orăşeneşti este de 150 km, din care sunt modernizaţi 123 km, ceea ce reprezinta 82 % din total. Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcţia Bucureşti -Lehliu, DN 3 B din direcţia Feteşti şi DN 21 din direcţia Slobozia. Această ultimă arteră traversează căile ferate ale triajului, intersecţia acestora fiind la nivelul căii ferate. Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situaţia cea mai dificilă fiind penetratia DN 3 dinspre Bucureşti, prin incinta Combinatului Siderurgic şi dinspre Chiciu, cu debuşare in zona centrală pe strada Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia şi DN 3 B spre Feteşti. Transportul greu, local şi de tranzit, îndeosebi pe direcţia nord-sud, afectează negativ zona centrală a oraşului, perturbând circulaţia şi funcţia urbană locală. Având în vedere creşterea substanţială a traficului de tranzit între România şi Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară devierea transportului greu de mărfuri. Intersecţiile sunt în general neamenajate, iar suprafaţa ocupată de parcaje este insuficientă, cele existente fiind amplasate în special în zona blocurilor de locuinţe şi în zona centrală. Astfel, este necesară realizarea unor spaţii de parcare şi taximetrie în zonele aglomerate şi reevaluarea traseelor de transport în comun pentru a permite accesul la utilităţile publice de transport locuitorilor tuturor cartierelor din municipiu Starea tehnică a unor drumuri publice din Municipiul Călăraşi este precară fiind necesară, consolidarea, reasfaltarea şi modernizarea acestora.

Ape

Vatra municipiului Călăraşi se află pe malul stâng al braţului Borcea al fluviului Dunărea, dar teritoriul oraşului se extinde până la fluviul Dunărea, în zona Chiciu , unde Dunărea se desparte în braţele Borcea şi Dunărea Veche.

Fotbal

Dunărea Călăraşi este echipă de fotbal a municipiului Călăraşi. În prezent echipa evoluează în Liga a III-a. În sezonul 1997-1998 în urma unei colaborări cu formaţia Dinamo Bucureşti, Dunărea va evolua pentru un sezon în Liga a II-a. În sezonul 2004-2005 echipa de pe malul Borcei a fost la un pas de promovarea în al doilea eşalon fotbalistic al ţării, terminând ediţia de campionat pe locul 3 (promovând locul 1 şi locul 2 mergând la baraj), iar în sezonul 2005-2006 terminând pe locul 2 în serie (promovând locul 1, iar locul 2 nu a mai beneficiat de privilegiul de a merge la baraj). În prezent echipa evoluează în Liga a III-a, seria II şi îl are antrenor principal pe Valeriu Petrescu . Preşedintele Consiliului de Administratie este edilul municipalitatii Nicolae Dragu iar preşedintele clubului este Cristian Constantin. Pricipalul finanţator al echipei este primaria şi consiliul local, însă, printre sponsori de mai numără, Agneza , AliTrans COM , Aldis sau Dancle Distribution. Echipa evoluează pe Stadionul Municipal din Complexul Sportiv al Tineretului, stadion cu o capacitate de 10.000 de locuri.Cea mai buna performanţa a echipei a fost inregistrata in Cupa Romaniei, editia 1991-92. Din postura unei divizionare C, Dunarea Calarasi avea sa atinga faza sferturilor de finala, fiind eliminata de Politehnica Timisoara(Div. A) dupa 1-0(tur) la Calarasi si 0-2(retur) la Timisoara. De altfel, in acea editie, Politehinica Timisoara avea sa joace finala cupei cu Steaua Bucuresti. Pana in faza sferturilor, Dunarea Calarasi avea sa elimine, in faza 16-imilor de finala, pe Gloria Bistrita(Div. A), scor 3-2, si respectiv, in faza 8-imilor de finala, pe ASA Tg. Mures, deasemenea divizionara A la acea vreme, cu scorul de 2-1.

Oraşe Apropiate

• Silistra (în Bulgaria) 9 km S
• Slobozia 43 km N
• Feteşti 54 km NE
• Olteniţa 69 km VSV

Distanţa în km faţă de câteva oraşe

în judeţ	în ţară	în Uniunea Europeană	în restul lumii
Lehliu Gară 47 km NV Olteniţa 69 km VSV Budeşti 70 km V Fundulea 72 km VNV	Bucureşti 120 km VNV Constanţa 144 km E Craiova 280 km V Iaşi 330 km N Cluj-Napoca 410 km NV Timişoara 510 km VNV	Atena 750 km SSV Viena 950 km NV Milano 1.435 km VNV Paris 1.970 km NV Londra 2.190 km NV Madrid 2.575 km V	Istanbul 375 km SSE Moscova 1.470 km NNE New York City 7.750 km V prin VNV Shanghai 7.950 km ESE prin ENE Tokio 8.830 km E prin NE Sydney 15.100 km SE prin ESE

Oraşe înfrăţite

• Napoli (Italia)
• Rivery (Franţa)
• Royal Palm Beach (Florida, SUA)
• Hengyang (Huan, China)
• Călăraşi, Republica Moldova

Personalităţi

• Nicolae Bănescu (1878 - 1971), istoric, membru titular al Academiei Române.
• Ştefan Bănică (1933 - 1995), actor
• Stere Farmache (n. 1956), preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti
• Dan Mateescu (1911 - 2008), om de ştiinţă

Scriitorul Ştefan Bănulescu (1926 - 1998) și-a petrecut anii de licean în Călăraşi.

Legături interne

• Lista oraşelor din România

Legături externe

• Municipiul Călăraşi (pagina oficială)
• Date statistice
• Imagini vechi din Călăraşi
• Articol din "Jurnalul Naţional" (26 iulie 2005) despre Combinatul Siderurgic