Comuna Radovanu, Călărași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Radovanu
—  Comună  —
Radovanu se află în România
Radovanu
Radovanu
Radovanu (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°11′18″N 26°31′34″E / 44.18833°N 26.52611°E / 44.18833; 26.5261144°11′18″N 26°31′34″E / 44.18833°N 26.52611°E / 44.18833; 26.52611

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Calarasi.svg Călărași

SIRUTA104751

ReședințăRadovanu
ComponențăRadovanu, Valea Popii

Guvernare
 - PrimarVasilica Dobrescu[*][4][5] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4394 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal917205

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Radovanu este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Radovanu (reședința) și Valea Popii.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul drept al Argeșului. Este traversată de șoseaua județeană DJ411, care o leagă spre sud de Chirnogi (unde se termină în DN41) și spre vest de Crivăț și mai departe în județul Giurgiu de Hotarele, Isvoarele, Gostinari, Comana, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Singureni, Iepurești și Clejani (unde se termină în DN61). Din acest drum, la Radovanu se ramifică șoseaua județeană DJ403, care duce spre nord-est la Șoldanu (unde se intersectează cu DN4), Luica și Mânăstirea (unde se termină în DN31).[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Radovanu

     Români (92,53%)

     Romi (2,04%)

     Necunoscută (5,34%)

     Altă etnie (0,06%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Radovanu

     Ortodocși (90,12%)

     Adventiști de ziua a șaptea (4,27%)

     Necunoscută (5,37%)

     Altă religie (0,22%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Radovanu se ridică la 4.394 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.136 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,54%), cu o minoritate de romi (2,05%). Pentru 5,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,12%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,28%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Radovanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasilica Dobrescu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat4       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2       

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, având 4600 de locuitori, care locuiau în 770 de case și 9 bordeie. În comună funcționau o biserică (aflată lângă ruinele fostului palat Ghica) și o școală mixtă cu 197 de elevi (dintre care 24 de fete), iar cel mai mare proprietar de pământuri era societatea „Dacia”.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, cu alcătuirea actuală (satele Radovanu și Valea Popii), având în total 5098 de locuitori.[10]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Oltenița al regiunii București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat.[11][12] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Opt obiective din comuna Radovanu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de la Valea Coadelor, cuprinzând o așezare medievală și una din secolele al VIII-lea–al IX-lea; așezarea de la „Muscalu” din neolitic, atribuită culturii Boian (faza Spanțov) și culturii Gumelnița (faza A1); gorgana întâia de la „Grădiște” și de la „Frații Dincă”, datând din secolele al II-lea–I î.e.n.; situl de la „Coada Malului”, cuprinzând o așezare și o necropolă din perioada Latène; așezarea fortificată de la „Jidovescu”, datând tot din perioada Latène (toate acestea în zona satului Radovanu); și situl de la Valea Popii, cuprinzând o așezare din secolele al II-lea–I î.e.n. și o necropolă din perioada Latène.

Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele palatului Ghica din secolul al XVIII-lea, aflat în partea de sud a satului Radovanu; și ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” (ridicată în 1754) și aflată în cimitirul aceluiași sat.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ „Monografia comunei Radovanu”. Primăria comunei Radovanu. Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Google Maps – Comuna Radovanu, Călărași (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  8. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Radovanul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 157–158. 
  10. ^ „Comuna Radovanu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .