Comuna Dor Mărunt, Călărași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dor Mărunt
—  Comună  —
Dor Mărunt se află în România
Dor Mărunt
Dor Mărunt
Dor Mărunt (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°26′09″N 26°58′05″E / 44.43583°N 26.96806°E / 44.43583; 26.9680644°26′09″N 26°58′05″E / 44.43583°N 26.96806°E / 44.43583; 26.96806

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Calarasi.svg Călărași

SIRUTA93370

ReședințăDor Mărunt
Componență

Guvernare
 - PrimarIon Iacomi[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6809 locuitori
 - Densitate63,8 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Dor Mărunt este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Dâlga, Dâlga-Gară, Dor Mărunt (reședința), Înfrățirea, Ogoru și Pelinu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Ialomița, în zona unde izvorăște apa ce curge prin valea Culcaților (afluent al Mostiștei). Este traversată de șoseaua națională DN3A, care leagă Lehliu Gară de Fetești. La Dor Mărunt, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ313, care duce spre sud la Lupșanu (unde se termină în DN3); tot în Dor Mărunt, din DJ313 se ramifică DJ315 care duce tot în comuna Lupșanu (satul Plevna), unde se termină în același DN3. Un alt drum de legătură cu DN3, DJ304, se ramifică din DN3A la Dâlga-Gară, duce la comuna Lupșanu și mai departe continuă spre sud către Ulmu și Dorobanțu (unde se termină în DN31). Prin comună trece calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Dor Mărunt, halta Dor Mărunt Sat și halta de mișcare Dâlga. Autostrada București–Constanța trece și ea prin comună, dar nu are nicio ieșire pe teritoriul ei.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Dor Mărunt

     Români (83,06%)

     Romi (9,39%)

     Necunoscută (7,25%)

     Altă etnie (0,27%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Dor Mărunt

     Ortodocși (90,01%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,49%)

     Necunoscută (7,22%)

     Altă religie (1,26%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dor Mărunt se ridică la 6.809 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.904 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,07%), cu o minoritate de romi (9,4%). Pentru 7,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,01%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,5%). Pentru 7,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dor Mărunt este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ion Iacomi[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat6        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Dor Mărunt, Sighireanu, Grindu Petrei, Pelinu, Minea și Drăghiceasca, cu 1313 locuitori. În comună funcționau o biserică și două școli: una de fete, cu 17 eleve, și una de băieți, cu 33 de elevi.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Lehliu a aceluiași județ, având 2224 de locuitori în satele Dor Mărunt, Pelinu, Rainicu și Sighireanu.[9] Satul Sighireanu a fost rebotezat în 1931 Domnița Maria.[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, satul Domnița Maria luând în contextul instaurării regimului comunist, denumirea de Înfrățirea. Satul Rainicu a fost și el rebotezat în Ogoru în 1964.[11] În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat.[12][13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[14]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Dor Mărunt inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este monumentul de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din satul Pelinu, ridicată în 1875.

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Dor Mărunt, Călărași (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Dormărunt, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 194. 
  9. ^ „Comuna Dor Mărunt în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 211. . 
  11. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .