Comuna Sărulești, Călărași
Sărulești | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°25′23″N 26°38′45″E / 44.42306°N 26.64583°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 104886 |
Reședință | Sărulești-Sat |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Sărulești[*] | Petre-Alexandru Călin[*][3][4] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 73,86 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▲ 3262 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 917215 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text ![]() |
Sărulești (în trecut, Pârlita-Sărulești) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Măgureni, Polcești, Săndulița, Sărulești-Gară, Sărulești-Sat (reședința), Sătucu și Solacolu.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Mostiștea. Este traversată de autostrada București–Constanța, care însă nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Principala cale rutieră ce traversează comuna este șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Sărulești.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Sărulești
Români (69,12%)
Romi (25,41%)
Necunoscută (5,42%)
Altă etnie (0,03%)
Componența confesională a comunei Sărulești
Ortodocși (94,29%)
Necunoscută (5,42%)
Altă religie (0,27%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sărulești se ridică la 3.262 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.174 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (69,13%), cu o minoritate de romi (25,41%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,3%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Sărulești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petre-Alexandru Călin[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
Partidul Mișcarea Populară | 2 |
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Pârlita-Sărulești, făcea parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și era formată din satele Albeanu, Chiricuța, Gologanu, Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, având în total 1406 locuitori ce trăiau în 403 case și 25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori.[9] În 1931, comuna a luat numele de Sărulești și era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de Măgureni, iar satul Manciu a fost rebotezat Sătucu; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci numele de Săruleștii de Jos.[11] În 1968, comuna Măgureni s-a desființat și satele ei au fost reincluse în comuna Sărulești, care a revenit la județul Ilfov, reînființat.[12][13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași; cu această ocazie, satul Săruleștii de Jos a dispărut, el nemaiapărând în anexa legii republicate.[14]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Sărulești, Călărași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Pîrlita-Sărulești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 750.
- ^ „Comuna Pârlita-Sărulești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 228. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
|