Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Iaşi)
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un municipiu din partea de nord-est a României. Pentru alte sensuri, vedeți Iași (dezambiguizare).
Iași
—  Municipiu  —
Iași
Iași
Stemă
Stemă
Iași is located in România
Iași
Iași
Iași (România)
Poziția geografică
Iași is located in Județul Iași
Iași
Iași
Iași (Județul Iași)
Localizarea orașului pe harta județului Iași
Coordonate: Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222°N 27.58889°E / 47.16222; 27.5888947°9′44″N 27°35′20″E / 47.16222°N 27.58889°E / 47.16222; 27.58889

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Iasi county CoA.svg Iași

SIRUTA 95060
Atestare documentară 1408

Reședință Iași[*]
Componență Iași[*][4]

Guvernare
 - Primar Mihai Chirica[3] (PSD, 24 iunie 2016)

Suprafață
 - Total 94 km²
Altitudine 200 m.d.m.

Populație (2016)[1][2]
 - Municipiu 363.142 locuitori
 - Densitate 2.805 loc./km²
 - Metropolitană 464.711
 - Recensământul anterior, 2011 290.888 locuitori

Cod poștal 700000–700999

Localități înfrățite
 - 26 orașe înfrățite listă

Site web: http://www.primaria-iasi.ro/

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy, în germană Jassy, în maghiară Jászvásár, în italiană Iasi sau Jassi, în bielorusă: Горад Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias, în greacă Jási, în turcă Yaș, în poloneză Narodowie Jassy, în ucraineană Ясси, în croată Jaši, în rusă Яссы, în lituaniană Jasai) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916-1918.

La ultima estimare, de la 1 ianuarie 2016, municipiul Iași avea o populație de 363.142, fiind al doilea oraș din România, după București, din acest punct de vedere. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de 464.711 de locuitori. Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Are o suprafață de 9.391 ha.

Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Peste 80.000 de studenți învață la universitățile din oraș. Aici a fost fondată și funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, cea mai veche universitate modernă din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare.[5]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Gara Iași

Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis”.

Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.[6][7][8] Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova[8]. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din slavonă.[9] În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[10]. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgu' Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație[[11].

În Ungaria, iașii au lăsat delumirea de Jász unui comitat și mai multor localități ; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară "ijász" înseamnă tocmai "arcaș", de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași[12].

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului .

Istorie[modificare | modificare sursă]

Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piața Unirii)
Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)
Imagine veche a Străzii Lăpușneanu

Cercetările arheologice [13] au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu[8] a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.

Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa:

„+ Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi că am încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor și am făcut așezământ despre vămi, în țara noastră, și am încheiat cu dânșii ca să umble în țara noastră cu mărfurile lor. Și le-am rânduit vămi și le-am ușurat să dea vamă, în țara noastră astfel... Iar cine va merge spre părțile tătărăști, <va plăti> pentru 12 cântare, în Suceava, o rublă de argint, în IAȘI treizeci de groși (...) Iar cine va duce vite la tătari <va plăti> la vama principală, în Suceava, de vită patru groși, iar în Iași doi groși... iar pentru o sută de oi, în Suceava șaizeci de groși, iar în Iași treizeci de groși...”

Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ [14].

Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei (Suceava în acele timpuri), din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la Hârlău, Cotnari, Vaslui și Iași. Astfel tot în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind una din curțile domnești, în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea noastră dela Iași” [15].

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Schimbarea statutului dintr-un simplu târg , în cel de curte domnească în sec. XV și apoi in capitală în sec. XVI, duce la dezvoltarea accelerată a a orașului, prin atragerea de mesteșugari, negustori, cei mai mulți dintre ei străini. Astfel un misionar catolic, Remond, găsește în 1636 la Iași armeni, unguri, polonezi, dar și francezi și venețieni [16]. O perioadă de intensă inflorire a vieții economice, comerciale și culturale se înregistrează în sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de tătari în 1513, de otomani în 1538, de cazaci în 1650 și de polonezi în 1686. Unul din cele mai dramatice momente pentru oraș a fost distrugerea din 1650, când cazacii și tătarii au atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile Lupu de a-și căsători fiica cu Timuș Hmelnitchi. Miron Costin ne spune că „au ars atunce tot orașu", curtea fiind abandonată de dărăbanii lăsați de domn pentru pază. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere [17].

După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi în 1686 [18]. Oamenii se ascundeau prin mănăstiri, singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă chiar și așa nu scăpau de foc sau de pericolul robiei. În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de locuitori [19]. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, timp în care orașul a fost capitala României neocupate, după ce Bucureștiul a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. Administrația și familia regală au revenit la București în noiembrie 1918.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume[20][21]. Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș sunt o mărturie veșnică a acestui masacru [22].

În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașul a fost ocupat de forțele sovietice.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

Evenimente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica Trei Ierarhi
Mănăstirea Cetățuia
Palatul Cuza (azi Muzeul Unirii)
  • 1600Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Moldovei, Țării Românești și a Transilvaniei
  • 1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
  • 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
  • 1659 - 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment (cele mai multe informații referitoare la acest edificiu se găsesc în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir)
  • 1698 – prima lucrare filozofică românească scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
  • 1714Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin
  • 1755 – a fost tipărit la Mitropolia Moldovei primul abecedar în limba română din Moldova, la porunca Mitropolitului Iacob Stamati
  • 1790 – a apărut la Iași, Courrier de Moldavie, gazetă săptămânală, în limba franceză. Este primul periodic tipărit pe teritoriul Principatelor Române (18 februarie 1790 - 1 aprilie 1790).
  • 1816 – prima reprezentație de teatru în limba română, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)
  • 1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană
  • 1830 – este înființată prima bibliotecă publică din Moldova, Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași
  • 1833 – a luat ființă cea mai veche societate științifică românească: Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18 martie)
  • 1834 – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba română: Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, de Gheorghe Asachi. În acest spectacol își are debutul actoricesc Matei Millo (11 aprilie).
  • 1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, cu ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
  • 1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)(8 noiembrie)
  • 1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă Ruset (4 februarie)
  • 1835Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
  • 1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
  • 1840 – primul Teatru Național din România, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
  • 1840 – apare prima revistă istorică română, Arhiva românească, editată de Mihail Kogălniceanu (martie 1840 până în 1862)
  • 1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
  • 1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher(26 decembrie)
  • 1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
  • 1855 – apare Korot Haitim (Vocile timpurilor), primul ziar în idiș din Principate
  • 1856 – prima Grădina Botanică din România
  • 1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
  • 1858 – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, iar pe 15 iulie, s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
  • 1859 – prima Universitate de Medicină din România
  • 1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa (26 octombrie)
  • 1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
  • 1863 – se înființează asociația culturală Junimea
  • 1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
  • 1877 – Nafti Hertz Imber scrie la Iași poezia Tikvatenu (Speranța noastră), prima versiune a imnului Israelului (Hatikva/ Speranța). Poezia a fost publicată în 1886, la Ierusalim, într-un volum intitulat Barkayi (Luceafărul de Dimineață).
  • 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
  • 1883 – (21 decembrie) - apare primul volum de versuri al lui Mihai Eminescu, Poesii
  • 1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
  • 1912 – (19 noiembrie) – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
  • 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
  • 1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei
  • 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului (26 decembrie 1976), singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri. După retrocedarea sediului Muzeului din str. V. Alecsandri (imobil de secol al XVIII-lea), muzeul a fost reorganizat sub forma Colecției „Istoria teatrului românesc”, la etajul Muzeului „Mihai Eminescu” din Parcul Copou, expoziție inaugurată la 22 februarie 2009 .

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie[modificare | modificare sursă]

Iași, panoramă spre Centrul Comercial Palas și Palatul Culturii
Grădina Palas

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.

Date climatice pentru Iași, Romania
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) −0.1
(31,8)
2.1
(35,8)
8.1
(46,6)
16.5
(61,7)
22.4
(72,3)
25.3
(77,5)
26.8
(80,2)
26.6
(79,9)
22.7
(72,9)
16.1
(61,0)
8.4
(47,1)
2.7
(36,9)
14,8
(58.6)
Media zilnică °C (°F) −3.7
(25,3)
−1.8
(28,8)
3.0
(37,4)
10.3
(50,5)
16.1
(61,0)
19.2
(66,6)
20.5
(68,9)
19.9
(67,8)
15.9
(60,6)
10.0
(50,0)
4.3
(39,7)
−0.6
(30,9)
9,4
(48.9)
Minima medie °C (°F) −6.9
(19,6)
−4.8
(23,4)
−0.8
(30,6)
5.2
(41,4)
10.4
(50,7)
13.7
(56,7)
15.0
(59,0)
14.3
(57,7)
10.7
(51,3)
5.5
(41,9)
1.1
(34,0)
−3.4
(25,9)
5,0
(41.0)
Minima istorică °C (°F) −30.6
(−23,1)
−36.3
(−33,3)
−22.7
(−8,9)
−9.4
(15,1)
−3
(26,6)
3.5
(38,3)
6.3
(43,3)
4.6
(40,3)
−3.5
(25,7)
−9.6
(14,7)
−21.1
(−6,0)
−29.5
(−21,1)
−36,3
(−33.3)
Precipitații mm (inches) 32
(1.26)
31
(1.22)
31
(1.22)
53
(2.09)
63
(2.48)
101
(3.98)
83
(3.27)
56
(2.2)
48
(1.89)
25
(0.98)
35
(1.38)
31
(1.22)
589
(23,19)
Zăpadă cm (inches) 11.3
(4.45)
14.3
(5.63)
11.9
(4.69)
6.9
(2.72)
0.0
(0)
0.0
(0)
0.0
(0)
0.0
(0)
0.0
(0)
0.7
(0.28)
10.4
(4.09)
6.3
(2.48)
61,8
(24,33)
Nr. de zile cu precipitații (≥ 1.0 mm) 6 6 6 8 8 9 9 5 5 5 6 7 80
Ore însorite 69.1 77.6 127.6 170.1 234.9 254.7 272.8 270.1 208.0 155.8 73.0 57.3 1.971,0
Sursa nr. 1: NOAA[23]
Sursa nr. 2: Romanian National Statistic Institute (extremes 1901-2000)[24]

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Iași, vedere spre cartierele Autogară, Canta, Păcurari

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Iași

     Români (88.93%)

     Necunoscută (9.83%)

     Altă etnie (1.23%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Iași

     Ortodocși (84.42%)

     Romano-catolici (2.98%)

     Necunoscută (10.09%)

     Altă religie (2.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la 290.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 320.888 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[25]

Conform estimărilor Institutului Național de Statistică (INS), populația stabilă a municipiului Iași ar fi fost, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori, ceea ce ar însemna o creștere de 10% în numai doi ani.[26]

Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Iași era de 357.192 de locuitori[27], menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011 și fiind al doilea după București.

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași
  • sec. XVIII: 30.000-50.000[28]
  • 1831: 59.880[28]
  • 1859: 65.745[28]
  • 1912: 75.229[29]
Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul și județul Iași
Iași - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Educație[modificare | modificare sursă]

Iașul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”[30]. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”,[31] Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa"[32], Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine).

Economie[modificare | modificare sursă]

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Billa, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

Instituții și puncte de interes[modificare | modificare sursă]

Cine vrea să descopere Iașul va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de trecut", prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrențe, întrebat numai la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug.”

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]

Monumentul Unirii din 1918,
grup statuar dăruit Iașului de prințesa Olga Sturza în 1927

Clădiri și monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserici și mănăstiri[modificare | modificare sursă]

Catedrale[modificare | modificare sursă]

Mănăstiri[modificare | modificare sursă]

Turnul mănăstirii Golia

Biserici[modificare | modificare sursă]

Strada Lăpușneanu

Parcuri, grădini[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Istoria teilor în Iași

Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local. [34] Numeroase exemplare de Tilia tomentosa se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:

Obiective istorice și turistice din împrejurimi[modificare | modificare sursă]

Institutul de Anatomie

În județul Iași se mai află:

Hoteluri[modificare | modificare sursă]

Grand Hotel Traian

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași.

  • Hotel Ramada ****
  • Hotel International - Palas****
  • Hotel Grand Hotel Traian ****
  • Hotel Unirea ****
  • Hotel Little Texas ****
  • Hotel Eden ***
  • Hotel Belleville ****
  • Hotel Bellaria Hotel ****
  • Hotel Continental **
  • Hotel Best Western Hotel Astoria ***
  • Hotel Diplomat ****
  • Pleiada Boutique Hotel *****

Viața culturală[modificare | modificare sursă]

„…Călător și trecător, cum eram întotdeauna, Iașii sunt pentru mine un popas tihnit (…). Veselia lui îmi apare în fel cu totul intelectual, sub icoana amicilor mei literați, adunați în discuțiuni și lectură (…). O zi petrecută în Iași era pentru mine o sărbătoare discretă și ales nuanțată. Mă simțeam în Iași mai aproape de locul ideal unde fiecare ar vrea să-și petreacă viața ca nicăieri aiurea. Era, în acest oraș domnesc, cuprins de melancolia amintirilor prea mari, mai multă inteligență și mai mult cult pentru cele intelectuale, decât în oricare centru românesc…”
Gala Galaction – „Iașii – precum erau”

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași "Școala latină de la Cotnari", instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană", în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza". Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.

În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

Viața teatrală cunoște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai frumoasa cladire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului".[36].

În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.


Muzee, instituții culturale[modificare | modificare sursă]

Teatrul Național

Reprezentanțe culturale[modificare | modificare sursă]

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași:

  • Centrul Cultural Francez
  • Centrul Cultural German Iași
  • Centrul Cultural Britanic (British Council)
  • Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
  • Centrul Cultural Elen „Panellinion”

Sănătate[modificare | modificare sursă]

  • Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
  • Spitalul clinic de Urgențe
  • Spitalul clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
  • Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
  • Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
  • Spitalul clinic „Dr. C.I. Parhon”
  • Spitalul pentru elevi și studenți
  • Spitalul clinic de Recuperare
  • Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
  • Institutul regional de Oncologie
  • Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
  • Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
  • Institutul de Psihiatrie „Socola”
  • Spitalul clinic de Neurologie „prof. dr. N.Oblu”
  • Spitalul Militar
  • Spitalul Universitar CFR
  • Spitalul de Balneofizioterapie și îngrijiri Paleative „Sf. Sava” - Recumedis
  • Spitalul particular „Arcadia Hospital"
  • Spitalul Providența - Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.[necesită citare]

Calitatea aerului[modificare | modificare sursă]

Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România.[38] În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în mod repetat pragurile legale. [38]. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor [38]) sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, Brașov și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară. [39]

Transporturi și comunicații[modificare | modificare sursă]

Cartierul Alexandru cel Bun (sus) și zona Gării Iași

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău.

În oraș sunt patru gări: Gara Iași[40], Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Aeroportul Internațional Iași

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, având trei terminale modernizate și o pistă de 2.400 m finalizată în 2014[41]. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu București, Bologna, Londra, Roma, Tel Aviv, Torino, Treviso, Viena, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter precum Antalia, Heraklion și Rhodos. În 2015, aeroportul a anunțat introducerea unui zbor către Istanbul, Milano, Munchen, Paris și din 2016 spre Cluj, Timișoara, Barcelona, Bruxelles, Catania, Köln și Madrid.

Transportul rutier[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Piața M.Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8, Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureș[42], a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș [43], inaugurată în 2012 și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008[44], finalizată în 2015. Legătura cu București este asigurată pe drumul european E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Transilvania și mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.

Transportul în comun[modificare | modificare sursă]

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către CTP Iași (prin desființarea Regiei Autonome de Transport Public Iași în 16 septembrie 2016)[45]. A existat și un transportator privat, Unistil Bârlad, la care s-a renunțat în iunie 2016. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai.

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului[46]. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee.[47] În 1997 linia de tramvai Podu Roș - C.U.G. II a fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată în 2013. Deasemenea există o linie de tramvai spre sat Dancu.

Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Tramvai tip GT4 pe Cuza Vodă
Tramvai tip ST10

Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde138 tramvaie:

Model Nr. total Nr. în uz Nr. în conservare Nr. casate Proveniență Observații
GT4 95 95 0 0 Stuttgart, Augsburg, Halle
GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese
ST7 10 10 0 0 Darmstadt
ST8 6 5 0 1 Darmstadt
ST10 7 7 0 0 Darmstadt
ST11 1 1 0 0 Darmstadt
Be 4/4 9 9 0 0 Berna aduse prin programul "Donație de tramvaie"
Be 8/8 5 4 0 1 Berna aduse prin programul "Donație de tramvaie"; vagonul 711 este folosit pentru piese
Tatra T4R 26 2 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi
Tatra T4D 25 7 18 0 Halle
Timiș 6 0 2 4 Timișoara cumpărate noi; au mai rămas doar 6 în depou, restul fiind casate și descompletate
V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca, Oradea modernizate la Nicolina S.A., Iași; un singur vagon în depou, restul fiind casate și descompletate
AEG 2 1 1 0 restaurată la RATP Iași, una în curs de reabilitare
ITB 1 1 0 0 restaurată la RATP Iași, ultimul vagon ITB rămas, restul fiind casate și descompletate
Total 206 153 31 22

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km.[47] Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze[modificare | modificare sursă]

Autobuz MAZ al RATP

Parcul de autobuze CTP Iași este format din (100 autobuze), 50 autobuze noi tip MAZ-103, 4 autobuze noi Isuzu Citiport, 8 autobuze noi Eurobus Diamond, 30 autobuze SH de tip Renault R-312 achiziționate din Paris, 9 autobuze SH Mercedes-Benz O-405 achiziționate din San Sebastian, s.a.

Trasee de autobuz din Iași:

Linie Traseu Lungime

(dus-întors)

Operator
5 Rond Țuțora - Baza 3 - Podu Roș (1) - Rond Dacia 19,60 km RATP Iași
19 Canta - Podu Roș (2) - Frigorifer - Selgros 20 km RATP Iași
20 Tătărași Sud - Păcurari - Metro 18 km RATP Iași
27 Ciurea - Tehnopolis - Bd.Poitiers - Baza 3 - Tătărași Nord 27,5 km RATP Iași
28 Rond Dacia - Piața ACB - Podu Roș (3) - Piața Eminescu - Triumf 22,70 km RATP Iași
29 Tomești - Baza 3 - Podu Roș (2) 19,7 km RATP Iași
30 Canta - Gara - Bd.Nicolae Iorga - Bucium 21,90 km RATP Iași
30b Carrefour ERA - Canta - Bucium 28 km RATP Iași
36 Rond Dacia - Gara - Piața Eminescu - Terasa Breazu 23 km RATP Iași
41 Ciurea - Podu Roș (3) - P.Eminescu 21,40 km RATP Iași
42 Selgros - T.Vladimirescu - P.Eminescu - Rond Copou 22,30 km RATP Iași
43 Selros - T.Vladimirescu - Păcurari 23,90 km RATP Iași
43c Selros - T.Vladimirescu - Păcurari - Carrefour ERA 29,20 km RATP Iași
44 Ciurea - Tehnopolis - Str.Libertății - Piața ACB - Rond Dacia 17,30 km RATP Iași
46 Păcurari - Târgu Cucu - T.Vladimirescu - Bucium 25,10 km RATP Iași
47 Rond Dacia - Pasaj Nicolina - Podu Roș (3) - T.Vladimirescu - Tătărași Sud 21,50 km RATP Iași
50 Piața Eminescu - Piața Unirii - Târgu Cucu - Aeroport 14,50 km RATP Iași
51 Gara Socola - T.Vladimirescu - Sala Polivalentă 11,30 km RATP Iași
52 Piața ACB - Pasaj O.Băncilă - Rond Copou 13 km RATP Iași

Microbuze[modificare | modificare sursă]

Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 2 trasee:

48 (8,5 km): Tg. Cucu - Ciric

49 (4,4 km): Tg. Cucu - Cim.Sf.Petru și Pavel

Politică[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2016, primarul Iașului este Mihai Chirica (PSD), viceprimari fiind Radu Botez (ALDE) și Gabriel-Vasile Harabagiu (PSD).

    Partid Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat   14                        
  Partidul Național Liberal   8                        
  ALDE   2                        
PMP 2
Independenți 1

Sport[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Personalități născute în Iași[modificare | modificare sursă]

  • Vasile baron de Balș (n. 1756 - d. 1832, Viena, Austria), cărturar, om politic, căpitan districtual (guvernator) al Bucovinei
  • Constantin Stamati (n. 1786, Huși sau Iași - d. 1869, Ocnița, jud. Hotin, R. Moldova) scriitor
  • Mihail Sturdza (n.1794 - d. 1884, Paris, Franţa) domnitor al Moldovei
  • Gheorghe Săulescu (n. 1799 - d. 1875) filolog și poet
  • Mihail Kogălniceanu (n. 1817 - d. 1891, Paris, Franţa) om politic, prim-ministru al României
  • Nicolae Vogoride (n. 1820, Iași, Principatul Moldovei - d. 1863, București, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești), caimacam la conducerea Moldovei
  • Grigore M. Sturdza (n.1821 - d. 1901), prinț român, fiu al domnitorului Mihail Sturdza
  • Alexandru Flechtenmacher (n. 1823 - d. 1898, București), compozitor, autorul muzicii pentru Hora Unirii
  • Lascăr Catargiu (n. 1823 - d. 1899, București) om politic, prim ministru al României
  • Alexandru Cihac (n. 1825 - d. 1887, Mainz, Germania), filolog, membru al Societății Junimea
  • Anton Naum (n. 1829 - d. 1906, Bucium, jud. Iași), om politic, publicist și poet, titular al Academiei Române
  • Ioan Grigore Ghica (n. 1830 - d. 1881, Sankt Petersburg, Rusia), politician și diplomat, ministru de externe al României
  • Grigore Cobălcescu (n.1831 - d. 1892), geolog și paleontolog, primul profesor de geologie și mineralogie la Universitatea din Iași.
  • Vasile Pogor (n. 1833 - d. 1906, Bucium, județul Iași), om politic, publicist și poet, membru al Societății Junimea, primar al municipiului Iași
  • Dimitrie Sturdza (n. 1833, Miclăușeni, jud. Iași – d. 1914, București), academician, om politic, prim-ministru al României
  • Gheorghe Scheletti (n. 1836 - d. 1887), pianist și compozitor
  • Theodor Buiucliu (n. 1837 - d. 1897), pictor peisagist, membru al Societății Junimea, profesor la Școala de Belle-Arte din Iași
  • Petre P. Carp (n. 1837 - d. 1919, Țibănești, jud.Iași), politician, membru al Societății Junimea, prim-ministru al României
  • Ioan Ianov (n. 1836 - d. 1903), scriitor, avocat și om politic
  • Teodor Burada (n. 1839 - d. 1923), folclorist, etnograf și muzicolog
  • Ioan Ciurea (n. 1840 - d. 1891), medic, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, om politic, senator de Iași
  • Grigore Mithridate Buiucliu (n. 1840 - d. 1912, București), jurist și om politic român de origine armeană
  • Eduard Caudella (n. 1841 - d. 1924), compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic de muzică
  • Eugeniu Voinescu (n. 1842 - d. 1909, București), om politic și pictor
  • Iacob Negruzzi (n. 1842 - d. 1932, București), scriitor, dramaturg, critic literar, membru al Societății Junimea, jurist, profesor, politician
  • A. D. Xenopol (n. 1847 - d. 1920, București), academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog, membru al Societății Junimea
  • Ludovic Russ jr. (n. 1849 – d. 1911), medic primar la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, epitrop al Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al Stațiunii balneare Slănic Moldova și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași
  • Spiru Haret (n. 1851 - d. 1912, București), matematician, astronom și pedagog origine armenească
  • Radu Rosetti (n. 1853 - d. 1926) scriitor, politician, istoric și genealogist
  • Constantin Meissner (n. 1854 - d. 1942), pedagog, om politic, membru al Societății Junimea
  • A. C. Cuza (n. 1857 - d. 1947, Sibiu), om politic
  • Nicolae Dimitrie Xenopol (n. 1858 - d. 1917, Tokyo), critic literar, eseist, ministru, ambasador al României în Japonia
  • George Bogdan (n. 1859 - d. 1930), medic legist, profesor universitar, creatorul școlii de medicină legală ieșene
  • Gheorghe Popovici (n. 1859 - d. 1933), pictor și desenator
  • Alexandru Obregia (n. 1860 - d. 1937, București), medic psihiatru și profesor universitar
  • Constantin Mille (n. 1861 - d. 1927) ziarist, nuvelist, poet, avocat
  • Adela Xenopol (n. 1861 – d. 1939, București), scriitoare, prozatoare și autoare dramatică
  • David Judelovitch (n. 1863 - d. 1943, Rishon Letzion, Israel), pedagog și literat evreu originar din România
  • Anastasie Obregia (n. 1864 - d. 1937), chimist
  • Mărgărita Miller-Verghy (n. 1864 - d. 1953, București), scriitoare, autoare de manuale și cărți de educație
  • Ermil A. Pangrati (n. 1864 - d. 1931, București), politician și ministru al lucrărilor publice
  • Constantin Jiquidi (n. 1865 - d. 1899, București) desenator și caricaturist
  • Emil Racoviță (n. 1868 - d. 1947, Cluj-Napoca), savant, explorator, speolog și biolog, considerat fondatorul biospeologiei
  • Paul Anghel (n. 1869 - d. 1937), medic chirurg
  • Eduard de Max (n. 1869 - d. 1924, Paris, Franța), renumit actor francez de origine română
  • Nicolae Ghica-Budești (n. 1869 - d. 1943, București), arhitect
  • Gheorghe Brăescu (n. 1871 - d. 1949, București), prozator și un comediograf
  • Theodor Pallady (n. 1871 - d. 1956, București), pictor
  • Alexandru Cazaban (n. 1872 - d. 1966, București), scriitor
  • Leon Ghelerter (n. 1873 - d. 1945, București) doctor în medicină, a fost unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, ctitor de spitale, tribun și publicist
  • Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873 - d. 1961, București), actriță de teatru
  • Gheorghe G. Mârzescu (n. 1876 - d. 1926, Iaşi), om politic și jurist român, primar al municipiului Iași, ministru de interne
  • Mihai Codreanu (n. 1876 - d. 1957), poet, dramaturg, avocat și traducător
  • Emil Gârleanu (n. 1878 - d. 1914, Câmpulung), autor, regizor
  • Lascăr Vorel (n. 1879 - d. 1918, München, Germania) pictor postimpresionist
  • Rudolf Suțu (n. 1880 - d. 1949, București) ziarist și publicist, scriitor, traducător și istoriograf
  • Dimitrie Gusti (n. 1880 - d. 1955, București), filosof, sociolog și estetician
  • Maria Cicherschi (n. 1881 - d. 1973), medic român, cadru didactic universitar, prima femeie medic legist din Europa.
  • Matila Costiescu Ghyka (n. 1881 – d. 1965, Londra, UK), ofițer de marină, diplomat, scriitor, matematician, inginer și istoric
  • Antonin Ciolan (n. 1883 - d. 1970, Cluj-Napoca), dirijor, membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj
  • Alma Gluck (n. 1884 - d. 1938, New York, SUA), cântăreață de operă soprană, evreică-americană
  • Florica Musicescu (n. 1887 - d. 1969, București) pianistă
  • Lucia Mantu (n. 1888 – d. 1971), profesoară de științe, editoare de carte și scriitoare
  • Jean L. Cosmovici (n. 1888 – d. 1952, București), pictor
  • Jean Bobescu (n. 1890 — d. 1981, București), violonist, dirijor și profesor
  • Petre Constantinescu-Iași (n. 1892 - d. 1977, București) istoric, om politic
  • Dan Bădărău (n. 1893 - d. 1968, București) filozof, profesor de Filosofie a Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași
  • I. Ludo (n. 1894 - d. 1973, București), publicist și scriitor român de etnie evreiască
  • Aurel Ghițescu (n. 1895 - d. 1972, București), actor de teatru și film, profesor de artă dramatică
  • Mircea Ion Savul (n. 1895 - d. 1964) geolog, geochimist
  • Horia Hulubei (n. 1896 - d. 1972, București), fizician
  • Magda Lupescu (n. 1896 - d. 1977, Estoril, Portugalia), soția regelui Carol II.
  • Traian Ionașcu (n. 1897 - d. 1981, București), jurist
  • Ionel Teodoreanu (n. 1897 - d. 1954, București), romancier și avocat
  • Miluță Gheorghiu (n. 1897 - d. 1971, București), celebru actor de teatru
  • Iosif Ross (n. 1899 - d. 1976, București), grafician și caricaturist
  • Gheorghe Bănciulescu (n. 1898 - d. 1935, Cairo, Egipt), pilot
  • Benjamin Fondane (n. 1898 - d. 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia), critic, eseist, poet
  • Gheorghe I. Brătianu (n. 1898, Ruginoasa, jud. Iași - d. 1953, Sighetu Marmației, jud.Maramureş), istoric și om politic
  • Petre P. Panaitescu (n. 1900 - d. 1967, București), istoric, filolog
  • Charlotte Sibi (n. 1901 - d. 1989), profesoară de limba franceză, una din personalitățile culturale românești de origine franceză ale orașului
  • Nicolae Veniaș (n. 1902 - d. 1978, București), actor de teatru și film
  • George Lesnea (n. 1902 - d. 1979), poet și traducător
  • Titus Lapteș (n. 1903 - d. 1974, București), actor de teatru și film
  • Alexandru Ventoniuc (n. 1904 - d. 1941), medic
  • Emilia Saulea (n. 1904 - d. 1998, București), geolog
  • Petru Comarnescu (n. 1905 - d. 1970, București), critic literar
  • Mendel Haimovici (n. 1906 - d. 1973), matematician și mecanic român de origine evreiască
  • Philip Herschkowitz (n. 1906 – d. 1989, Viena, Austria), compozitor și teoretician muzical
  • Matei Socor (n. 1908 - d. 1980, București), compozitor și dirijor
  • Liviu Deleanu (n. 1911 - d. 1967, Chișinău, R. Moldova), poet
  • George Emil Palade (n. 1912 - d. 2008, Del Mar, California, SUA), medic și om de știință american de origine română
  • Simion Bughici (n. 1914 - d. 1997, București), politician și diplomat comunist
  • Viorel Doboș (n. 1917 - d. 1985, București), compozitor și dirijor
  • Ion I. Inculeț (n. 1921 - d. 2011, Ontario, Canada), inginer canadian de origine română
  • Adrian Marino (n. 1921 - d. 2005, Cluj-Napoca), eseist, critic, laureat al premiului Herder
  • Magda Noela Petrovanu (n. 1923 – d. 2008), chimist, profesor universitar și inventator
  • Tudorel Popa (n. 1925 - d. 1978, București), actor de teatru și film
  • Bernardo Neustadt (n. 1925 - d. 2008, Martínez, Buenos Aires, Argentina), ziarist argentinian
  • Anatol Vieru (n. 1926 - d. 1998, București), compozitor român de origine evreiască
  • Sava Dumitrescu (n. 1927), farmacolog
  • Petre Gheorghiu (n. 1929 - d. 2000, București), actor
  • Octav Pancu-Iași (n. 1929 - d. 1975), scriitor, publicist și scenarist
  • Magda Ianculescu (n. 1929 – d. 1995, București), soprană de notorietate internațională
  • Andy Z. Lehrer (n. 1930 - d. 2014), biolog
  • Mihail M. Cernea (n. 1931), sociolog si antropolog
  • Ștefan Iureș (n. 1931 - d. 2013), poet, prozator, traducător și eseist
  • Dan Hăulică (n. 1932 - d. 2014, București), eseist literar, critic de artă
  • Iosif Sava (n. 1933 - d. 1998, București), muzicolog
  • Eugen Segal (1933 – 2013), chimist român de origine evreiască
  • Margareta Pogonat (n. 1933 - d. 2014, București), actriță de teatru și film
  • Sorel Etrog (n. 1933), sculptor evreu canadian
  • Dolphi Drimer (n. 1934 - d. 2014, București), inginer, profesor universitar, maestru internațional de șah
  • Viorica Cortez (n. 1935), celebră mezzo-soprană
  • Ilarion Ionescu-Galați (n. 1937), violonist și dirijor
  • Constantin Popovici (n. 1938 — d. 1995, București), sculptor
  • Dorel Șora (n. 1939), scriitor umorist, gazetar și cronicar plastic israelian de limbă română
  • Jean Ancel (1940 – d. 2008, Ierusalim, Israel), istoric israelian, evreu născut în Iași
  • Mircea Radu Iacoban (n. 1940), dramaturg, prozator, scenarist
  • Radu Varia (n. 1940), critic și istoric de artă
  • Rodica Mandache (n. 1943), actriță de teatru, film și televiziune
  • Alexandru Călinescu (n. 1945), istoric literar, critic literar și publicist
  • Mioara Cortez (n. 1949), soprană
  • Ioan Petru Culianu (n. 1950 - d. 1991, Chicago, SUA), istoric al religiilor, scriitor și eseist
  • Ovidiu Lipan (n. 1953), muzician, compozitor
  • Liviu Antonesei (n. 1953, sat Vlădeni, jud. Iași), scriitor
  • Liviu Cangeopol (n. 1954), scriitor și jurnalist disident român
  • Radu, Principe al României (n. 1960), actor, din 1996 este soțul principesei Margareta a României
  • Elena Moșuc (n. 1964), soprană
  • Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), politolog
  • Mihai Răzvan Ungureanu (n. 1968), istoric, om politic,
  • Cristian Mungiu (n. 1968) regizor de film și scenarist
  • Dan Doboș (n. 1970), jurnalist și scriitor
  • Monica Bârlădeanu (n. 1978), actriță
  • Marius Manole (n. 1978), actor

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Eminescu (1850 - 1889), poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română[49].
  • Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în așa-numita Bojdeucă[50].
  • George Emil Palade (1912 - 2008), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).

De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:

Orașe înfrățite cu Iași[modificare | modificare sursă]

Municipiul Iași este înfrățit cu 20 localități din întreaga lume:

Consulate in Iași[modificare | modificare sursă]

Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).[52]

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

Consulate Onorifice:

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

RO IS Iasi , Palace of Culture 2.JPG
RO, IS, Iasi , river Bahlui.JPG
RO IS Iasi , panoramic view 2.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 4.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 5.JPG
Bahlui River.jpg
Palatul Culturii și Piața Palatului Râul Bahlui Panorama spre Centru, Piața Unirii și Hotel Unirea Vedere spre Copou Piața Independenței Râul Bahlui în zona Podu Roș si Biserica lipovenească din Iași
RO IS Iaşi , panoramic view 7.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 6.JPG
Iaşi, Piaţa Naţiunii , Facultatatea de Medicină şi Farmacie.JPG
RO IS Iasi , National Theatre.JPG
RO IS Iasi , Braunstein Palace.jpg
RO IS Iaşi , panoramic view 8.JPG
Strada Lăpușneanu, Muzeul Unirii (fostul palat Cuza) și Biserica Banu Piața Națiunii Piața Națiunii, Universitatea de Medicină și Farmacie Teatrul Național Piața Unirii, Palatul Braunstein Centrul Civic, Hala Centrală
(vedere spre Turnurile Golia și Bărboi)
RO IS Iaşi , panoramic view 9.JPG
RO IS Iaşi , panoramic view 10.JPG
RO IS Iasi , Civic Center , Hotel Europa.JPG
RO IS Iaşi , University Petre Andrei.JPG
RO IS Iasi , Yelow Ravine.jpg
RO, IS , Old Customs Tower.jpg
Centrul Civic, Piața Halei Centrale Centrul Civic, Hala Centrală, piața subterană Centrul Civic, Hotel Europa Centrul Civic, Universitatea Petre Andrei Râpa Galbenă
(fosta Esplanadă Elisabeta)
Vama Veche, Turnul
Eminescu copou.JPG
RO IS bojdeuca lui ion creanga.jpeg
Creanga bojdeuca.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 5.JPG
Iaşi , Grădina Botanică 6.JPG
RO, IS , Botanical Garden 2.JPG
Statuia lui Eminescu din parcul Copou Bojdeuca lui Creangă Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii Grădina Botanică Grădina Botanică Grădina Botanică

Media și presă[modificare | modificare sursă]

  • Evenimentul Cotidian Regional al Moldovei, ediția Iași

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2011/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ http://lege5.ro/Gratuit/gm4tonzrgq/hotararea-nr-307-2014-privind-aprobarea-stemei-municipiului-iasi-judetul-iasi  Missing or empty |title= (ajutor)
  5. ^ Aria Metropolitana Iasi
  6. ^ Alexandru I. Gonța, Românii și hoarda de aur, Editura Demiurg, Iași, 2010, p. 102
  7. ^ C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăti moldovene, București, 1967, p. 242-245
  8. ^ a b c Gh. Ghibănescu, Originile Iașilor, în „Arhiva”, Iași, 1904, p. 42-46
  9. ^ A.P. Horvath, Pechenegs, Cumans, Iasians, Hereditas, Budapest, 1989, p. 64
  10. ^ Orbis Latinus - Jassium
  11. ^ Sergiu Bacalov, Considerații privind olanii (alanii) sau iașii din Moldova medievală. Cu accent asupra acelor din regiunea Nistrului de Jos https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/05/download-sergiu-bacalov-considerac5a3ii-privind-olanii-alanii-sau-iac59fii-din-moldova-medievalc483.pdf
  12. ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe
  13. ^ C. Cihodaru, G. Platon, Istoria orașului Iași, Editura Junimea, 1980, pp 30-50
  14. ^ Acest document a fost publicat în volumul I din Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Acte interne (1408-1660), de Ioan Caproșu și Petronel Zaharciuc, Editura „Dosoftei”, Iași, 1999.
  15. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 98.
  16. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 338.
  17. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 115.
  18. ^ Orașul Iași: monografie istorică și socială, ilustrată, Nicolae Andriescu Bogdan, Editura Tehnopress, Iași, 2009, pag. 126.
  19. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Iași, oraș”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 25–27. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  20. ^ Ancel, Jean. Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 (prefață de Yehuda Bauer), pp. 66-67. Ed. Polirom, Iași, 2005.
  21. ^ Ancel, Jean. Martiriul evreilor din România (1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93. Ed. Hasefer, București, 1991.
  22. ^ Razvan Braileanu (5 iulie 2011), „Pogromul de la Iași, după 70 de ani”, Revista 22, http://www.revista22.ro/pogromul-de-la-iasi-dupa-70-de-ani-10872.html, accesat la 22 octombrie 2014 
  23. ^ Iași Climate Normals 1961-1990”. National Oceanic and Atmospheric Administration. ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/REG_VI/RO/15090.TXT. Accesat la 21 martie 2015. 
  24. ^ AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum)”. Romanian Statistical Yearbook: Geography, Meteorology, and Environment. Romanian National Statistic Institute. 2007, 2012, 2013. http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf. Accesat la 10 februarie 2016. 
  25. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  26. ^ TOPUL orașelor din România în funcție de numărul de locuitori”. Mediafax. mai 2014. http://www.mediafax.ro/social/topul-oraselor-din-romania-in-functie-de-numarul-de-locuitori-12625040. Accesat la 15 mai 2014. 
  27. ^ Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2015. ​14 detalii pe care probabil ca nu le stiai (via Institutul National de Statistica) - Finante & Banci - HotNews.ro
  28. ^ a b c [Universitatea Al.I.Cuza Iași Ed. Litera, București 1971, pag.9-10]
  29. ^ A Handbook of Roumania
  30. ^ Home | Universitatea Alexandru Ioan Cuza
  31. ^ Universitatea De Arte „George Enescu” Iasi - Pagina Principala
  32. ^ Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” Iasi
  33. ^ Premiera la Baia Turceasca - Ziarul de Iasi
  34. ^ Jurnalul regional TVR Iași. 'Avem tei argintii'. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=uSvtDH9KmNo, accesat la 18 mai 2016
  35. ^ Gradina Botanica Iasi - Home
  36. ^ Teatrul Național din Iași, al doilea cel mai frumos din lume, în topul BBC-știri PROTV
  37. ^ Acasa- Palatul Culturii - Iasi, Romania
  38. ^ a b c Iașul este al doilea cel mai poluat oraș din România. Nu se pot amenaja noi spații verzi, dar se cheltuie bani pe studii de calitate a aerului”, Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/iasul-este-al-doilea-cel-mai-poluat-oras-din-romania-nu-se-pot-amenaja-noi-spatii-verzi-dar-se-cheltuie-bani-pe-studii-de-calitate-a-aerului/, accesat la 13 mai 2016 
  39. ^ http://www.gandul.info/stiri/comisia-europeana-lanseaza-un-infringement-impotriva-romaniei-pentru-ca-nu-isi-protejeaza-cetatenii-de-poluare-13346370
  40. ^ Gara CFR Iasi (Iasi, Iasi, Romania) - Destinatii transport persoane cu autocare, autobuze sau microbuze la AUTOGARI.RO
  41. ^ Proiect modernizare aeroport
  42. ^ Comunicatul de presă
  43. ^ Șoseaua de centură
  44. ^ Articol despre întârzierile în demararea lucrărilor la pasajul Octav Băncilă
  45. ^ R.A.T.P. Iasi
  46. ^ R.A.T.P. Iasi
  47. ^ a b Retelele de transport electric din Romania
  48. ^ CSMS Iasi
  49. ^ Anul 2000, Anul Eminescu / 2000, Eminescu Year
  50. ^ Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Biografie completa, opera, inregistrari audio, fotografii
  51. ^ Municipiul Chișinău și județul Iași s-au înfrățit, unimedia, 31 ian 2012
  52. ^ „Tânăra Americă“, model pentru pașoptiștii români

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iași
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Iași.

Portaluri