Comuna Dorobanțu, Călărași

44°13′28″N 26°56′48″E (Comuna Dorobanțu, Călărași) / 44.22444°N 26.94667°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dorobanțu
—  comună  —
Biserica Sfânta Treime.jpg
Dorobanțu se află în România
Dorobanțu
Dorobanțu
Dorobanțu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°13′28″N 26°56′48″E ({{PAGENAME}}) / 44.22444°N 26.94667°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Calarasi.svg Călărași

SIRUTA93441

ReședințăDorobanțu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Dorobanțu[*]Vasile Stoica[*][3][4] ( PNL, )

Suprafață
 - Total102,89 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3065 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Dorobanțu (în trecut, Vărăști) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Boșneagu, Dorobanțu (reședința) și Vărăști.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul stâng al Mostiștei, în zona unde aceasta se varsă în Dunăre, la granița cu regiunea Silistra, Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN31, care leagă Călărașiul de Oltenița. La Dorobanțu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ304, care duce spre nord la Ulmu, Lupșanu (unde se intersectează cu DN3) și Dor Mărunt (unde se termină în DN3A).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Dorobanțu

     Români (94,71%)

     Romi (1,46%)

     Necunoscută (3,78%)

     Altă etnie (0,03%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Dorobanțu

     Ortodocși (95,92%)

     Necunoscută (3,78%)

     Altă religie (0,29%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dorobanțu se ridică la 3.065 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.481 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,71%), cu o minoritate de romi (1,47%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,92%). Pentru 3,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dorobanțu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Stoica[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat3        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea Vărăști, făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și era formată doar din satul de reședință, cu 1326 de locuitori, o biserică și o școală primară mixtă.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Ciocănești a aceluiași județ, cu satele Dorobanțu și Vărăști, având o populație de 2691 de locuitori.[8]

În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București și în timp și-a schimbat numele în Dorobanțu de la noua reședință. În 1968, ea a revenit la județul Ialomița (reînființat) și i s-a alipit și satul Boșneagu (fost la comuna Ulmu).[9][10] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Trei obiective din comuna Dorobanțu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Situl arheologic de la Vărăști, aflat pe grindul Grădiștea Ulmilor, la sud-est de sat, în mijlocul fostului lac Boian, cuprinde o așezări cu necropolă din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și Epoca Fierului. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului” ridicată în 1854 în satul Boșneagu; și biserica „Sfânta Treime” (1838) din satul Vărăști.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Vărăști, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 734. 
  8. ^ „Comuna Vărăști în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .