Comuna Mânăstirea, Călărași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Mânăstirea.
Mânăstirea
—  Comună  —
Mânăstirea
Mânăstirea
Mânăstirea se află în România
Mânăstirea
Mânăstirea
Mânăstirea (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°14′17″N 26°52′19″E / 44.23806°N 26.87194°E / 44.23806; 26.8719444°14′17″N 26°52′19″E / 44.23806°N 26.87194°E / 44.23806; 26.87194

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Calarasi county CoA.png Călărași

SIRUTA104181

ReședințăMânăstirea
Componență

Guvernare
 - PrimarMarian-Mugurel Iancu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5612 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mânăstirea este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Coconi, Mânăstirea (reședința) și Sultana.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sudul județului, pe malul Dunării (la granița cu regiunea Silistra din Bulgaria). Așezările locuite se află malul vestic al lacului Mostiștea. Este traversată de șoseaua națională DN31, care leagă Călărașiul de Oltenița; la Mânăstirea, din această șosea se ramifică două drumuri județene. DJ303 duce spre nord la Frăsinet, Valea Argovei, Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3). DJ403 duce spre vest la Luica, Șoldanu (unde se intersectează cu DN4) și Radovanu.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mânăstirea

     Români (81,5%)

     Romi (14,05%)

     Necunoscută (4,4%)

     Altă etnie (0,03%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mânăstirea

     Ortodocși (91,5%)

     Penticostali (2,97%)

     Necunoscută (4,4%)

     Altă religie (1,12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mânăstirea se ridică la 5.612 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.206 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,5%), cu o minoritate de romi (14,06%). Pentru 4,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,5%), cu o minoritate de penticostali (2,98%). Pentru 4,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mânăstirea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian-Mugurel Iancu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Social Democrat4           

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară și singura despre satul Cornățel — actualmente Mânăstirea — este un document din 1 iunie 1526 al lui Radu de la Afumați, document în care Cornățelul era denumit "sat boieresc". Într-un document datând din 5 mai 1538 este regăsit ca “târg”. La 23 decembrie 1575, Alexandru Voevod, numește într-un manuscris Cornățelul “orașul domniei mele”, oraș boieresc. [necesită citare]

În patru decenii Cornățelul a evoluat de la târg la oraș. Acest lucru s-a datorat așezării sale într-o zonă agricolă cu un pămant foarte bun – la marginea Câmpiei Muntene, spre Lunca Dunării, în regiunea Mostiștei inferioare - zonă cu foarte multe bălți bogate în pește, păduri cu lemn de baltă, la o distanță echidistantă față de Giurgiu, București și Orașul de Floci (la gura Ialomiței). Cornățelul a fost Centrul administrativ al Stolnicilor (Vameșilor) care supravegheau pescuitul pe Dunare și în bălțile adiacente. În această lume a apelor, pescuitul era îndeletnicirea de bază, iar peștele era bogăția principală. Peștele de aici lua “drumul peștelui” spre București și Ardeal în Nord și spre Bulgaria și Turcia în Sud – pe Dunăre în dreptul localității la 1500 exista un vad de trecere spre Bulgaria, iar la 1776, Mihai Cantacuzino arată că la Cornățel era o “schelă” secundară la Dunăre (punct de trecere și încărcare cu vama). [necesită citare]

Existența târgului de pește din Cornățel a făcut să se mențină peste decenii aici un targ. Și astăzi există săptămânal acest târg unde vin oameni din Argeș, Dâmbovița, Giurgiu sau Ardeal cu fructe, legume, zarzavaturi, lemne și produse din lemne, localnicii oferind, în loc de pește, grâne. Numele vechi al localității era Cornățel, după pădurea de corni existentă aici.[necesită citare]

Numele actual al localității, Mânăstirea, se trage de la mânăstirea care a existat aici. Sunt înca multe lucruri necunoscute în ceea ce privește vechimea ei. Ceea ce se știe cu certitudine este faptul că actuala biserică a fost construită la 1648 de Matei Basarab, dar nu se știe dacă aceasta a fost ridicată în locul vechii biserici a mânăstirii sau în afara acesteia. Profesorul Constantin C. Giurescu considera că mânăstirea care a existat este Mânăstirea Strugalea construită de Mircea cel Bătrân la 1409. În 1417 mânăstirea ar fi fost pustiită de năvălirea lui Mohamed I, dupa care aceasta ar fi avut o viață modestă, fără danii și fara hrișoave, până la Matei Basarab care a reconstruit biserica.[necesită citare]

La Mânăstirea a existat în perioada interbelică o fermă regală, unde se creșteau cai.[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Mănăstirea făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Mănăstirea și Coconi, având în total 1974 de locuitori. În comună funcționau o biserică și două școli mixte.[9] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, populația ei fiind de 3162 de locuitori.[10]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Oltenița din regiunea București; în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat, ea incluzând în acest moment și satul Sultana, apărut între timp și care, cu această ocazie, a absorbit fostul sat Odaia Vlădichii (anterior în fosta comună Tăriceni).[11][12] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Mânăstirea se află două situri arheologice de interes național, ambele lângă satul Sultana: așezarea din perioada Latène aflată în punctul „Ghețărie” din estul satului, pe Valea lui Malciu; și o necropolă neolitică aparținând culturii Boian, aflată pe „Valea Orbului”, la gura unei văioage în apropierea satului Curătești. Tot de importanță națională este și biserica „Sfântul Dumitru și Sfântul Nestor” din satul Mânăstirea, de la intersecția dintre DN31 și DJ303, monument de arhitectură datând din perioada 1648–1660.

În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice, toate datând din perioada Latène — necropola de la „piscul Coconi” (lângă satul Coconi, pe malul Mostiștei); așezarea de la „Vadul Vacilor”, de pe terasa înaltă a lacului Mostiștea, tot lângă Coconi; și așezarea de „la Cărămidărie”, de la sud de iezerul Mostiștea, lângă satul Mânăstirea. Unul este monument de arhitectură, este vorba despre casa Tudor St. Ioan din Coconi, ridicată în 1938. Al cincilea este mormântul scriitorului Alexandru Sahia, originar din comună, mormânt aflat pe partea stângă a șoselei DJ303 spre Coconi, mormânt amenajat în 1938 și clasificat ca monument memorial sau funerar.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Mânăstirea, Călărași (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Popa, Loreta (). „Bijuteria de la Manastirea”. Jurnalul Național. Accesat în . 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mănăstirea, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 275. 
  10. ^ „Comuna Mănăstirea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .