Eschil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Literatura Greciei antice

Literatură greacă După categorie

Istoria literaturii Greciei antice

Perioada arhaică Perioada clasică Elenismul Perioada romană

Scriitori greci

Listă cronologică Scriitori după categorie Prozatori - Dramaturgi Poeţi - Filosofi Mitologie greacă

Portal Literatură

Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion şi era descendent dintr-o familie nobilă şi înstărită.

A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) şi Salamina (480 î.Hr.) împotriva perşilor, unde a dat dovadă de curaj şi devotament. Este supranumit "părintele tragediei universale". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple şi concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă naţională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuşi era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuţii, supunerea faţă de zei. Eschil a introdus al doilea actor şi a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia “Orestia” care cuprinde “Agamemnon”, "Choeforele" (Choeforoi) şi "Eumenidele" (Eumenides), "Cei 7 contra Tebei" (Hepta epi Thebas), "Prometeu încătuşat" (Prometheus desmotes) şi "Perşii" (Persai). Eschil a murit în anul 455 î.Hr. la Gela (Sudul Siciliei).

“Perşii” este singura piesă cu subiect istoric care s-a păstrat. Eschil a fost inspirat de actualitate după ce a participat activ la război, la bătăliile de la Maraton şi Salamina. Piesa este scrisă în 472 iar subiectul este povestea morţii unui imperiu şi a unei civilizaţii. O civilizaţie împlinită, aflată la apogeu, dar care, sufocată de propria bogăţie şi plenitudine, şi-a pierdut resursele vitale şi refuză să-şi vadă propria vulnerabilitate. Opera lui Eschil relevă sensuri profunde, existenţiale: cumplita şi neaşteptata înfrângere a puternicei maşini de război persane, la Salamina, de către o armată grecească puţin numeroasă, nu aduce cu sine doar năruirea fantasticelor ambiţii de cucerire ale unui imperiu, ci şi agonia unei culturi şi a unei civilizaţii care a avut orgoliul invincibilităţii sale. Crezându-se atotputernic, venerându-se pe sine ca pe un zeu, având convingerea că a adus visul de aur pe pământ si refuzând dreptul la existenţă al celor care nu sunt aidoma lui, omul acestei civilizaţii îşi semnează propria condamnare la pierire.

[modifică] Bibliografie

Eschil, traducere Nicolae Iorga, Prometeu înlănţuit, Bucureşti, s.n., 1940