Marea Adunare Națională

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Marea Adunare Națională a fost organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Romîne și al Republicii Socialiste România în perioada 1948-1989. Organul suprem al puterii din stat a avut sediul în Palatul Marii Adunări Naționale (Palatul Camerei Deputaților - după evenimentele din 1989 până în 1997, sediul Camerei Deputaților, din 1997 Palatul Patriarhal).

Istoria[modificare | modificare sursă]

Între 30 decembrie 1947- 13 aprilie 1948[modificare | modificare sursă]

MAN a fost condusă de un Prezidiu.

Între 1948-1965[modificare | modificare sursă]

Constituția Republicii Populare Române, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 aprilie 1948, prevedea în Capitolul 3:

Art. 22. Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române.

Art. 23. Marea Adunare Națională este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Române.

Art. 24. Marea Adunare Națională are în competența sa directă:

a) alegerea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române;
b) formarea Guvernului Republicii Populare Române;
c) modificarea Constituției;
d) chestiunile războiului și ale păcii;
e) stabilirea planurilor economiei naționale;

f) aprobarea bugetului de stat, a încheierii exercițiilor bugetare și stabilirea impozitelor și veniturilor destinate bugetului statului;

g) stabilirea numărului de ministere, denumirea, contopirea și desființarea de ministere;
h) modificarea împărțirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare Române;
i) acordarea amnistiei;
j) controlul general asupra aplicării Constituției.

Art. 25. Marea Adunare Națională este aleasă de către oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, pe circumscripții electorale, câte un deputat la 40.000 locuitori. Marea Adunare Națională se alege pe timp de 4 ani.

Art. 26. O lege se socotește adoptată dacă e votată de majoritatea simplă a Marii Adunări Naționale.

Între 1965-1989[modificare | modificare sursă]

Constituția Republicii Socialiste România din 1965 prevedea următoarele:

Art. 4. Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Națională și prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret. Marea Adunare Națională și consiliile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului. Marea Adunare Națională este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea si controlul căruia își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului.

Art. 25. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. Votul este universal, egal, direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Cetățenii cu drept de vot care au împlinit vârsta de 23 de ani pot fi aleși deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. ....

TITLUL III ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT

Marea Adunare Națională

Art. 42. Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România.

Art. 43. Marea Adunare Națională are următoarele atribuții principale:
1. Adoptă și modifică Constituția Republicii Socialiste România;
2. Reglementează sistemul electoral;
3. Hotărăște consultarea poporului, prin referendum, asupra măsurilor de importanță deosebită care privesc interese supreme ale țării;
4. Adoptă planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat și contul general de încheiere a exercitiului bugetar;
5. Organizează Consiliul de Miniștri; stabilește normele generale de organizare și funcționare a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat;
6. Reglementează organizarea judecătorească și a Procuraturii;
7. Stabilește normele de organizare și funcționare a consiliilor populare;
8. Stabilește organizarea administrativă a teritoriului;
9. Acordă amnistia;
10. Ratifică și denunță tratatele internaționale care implică modificarea legilor;
11. Alege și revocă pe Președintele Republicii Socialiste România;
12. Alege și revocă Consiliul de Stat;
13. Alege și revocă Consiliul de Miniștri;
14. Alege și revocă Tribunalul Suprem și procurorul general;
15. Exercită controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Națională hotărăște asupra constituționalității legilor;
16. Controlează activitatea Președintelui Republicii Socialiste România și a Consiliului de Stat;
17. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;
18. Ascultă dări de seamă cu privire la activitatea Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare;
19. Controlează activitatea Procuraturii;
20. Exercită controlul general asupra activității consiliilor populare;
21. Stabilește linia generală a politicii externe;
22. Proclamă, în interesul apărării țării, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării;
23. Declară mobilizarea parțială sau generală;
24. Declară starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialista România are obligații de apărare mutuală asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Conducerea Marii Adunări Naționale[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, Prezidiul MAN a fost condus de următorii politicieni (președinte sau vicepreședinți):

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]