Regiuni istorice ale României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regiunile istorice ale României interbelice (1918-1940)

Judeţele din care erau alcătute regiunile istorice până în 1925

Judeţele din care erau alcătute regiunile istorice între 1925 şi 1947

România în perioada 1941-1944

De-a lungul timpului, în spaţiul etnografic românesc s-au delimitat mai multe regiuni istorice care au constituit, într-o perioadă determinată de timp, regiuni componente ale României.

[modifică] Regiuni principale

• Moldova istorică - este situată între Prut, Dunăre, Siret şi Milcov, culmile Carpaţilor Orientali şi Bucovina. Odinioară, Moldova, Bucovina şi actuala Basarabie formau statul Moldova, incluzând Bugeacul (sau „părţile tătărăşti” despre care se face referire în documentele româneşti). Prin traditie, Moldova, mai ales cea medievală, era împărţită în „Ţara de Sus” şi „Ţara de Jos”. Se compune din:

• Moldova - regiune în nord-vestul României moderne; cuprinde teritoriul rămas din Principatul Moldovei după pierderea Bucovinei şi a Basarabiei. Ea mai cuprinde:

• Ţinutul Herţa, teritoriu din Moldova, anexat de sovietici în urma ultimatumului din iunie 1940 prin care României i se cerea cedarea imediată a Basarabiei si a Bucovinei de Nord (Herţa nu era revendicată în textul sovietic). Astăzi este inclus în regiunea Cernăuţi din Ucraina.

• Basarabia - situată între râurile Nistru, Prut şi Dunăre, Marea Neagră şi Bucovina. Numele de Basarabia este denumirea dată de Imperiul Ţarist teritoriului Moldovei ocupat la 1812.

• Bugeac-ul - reprezintă partea de sud a Basarabiei (o bună parte din Basarabia iniţială, medievală). Denumirea este de origine turco-tătară, din secolul XVI. Astăzi Bugeacul se găseşte în cea mai mare parte pe teritoriul Ucrainei şi este inclus în regiunea Odessa. O mică parte a acestuia (Tighina şi zona situată la sud de aceasta) aparţine Republicii Moldova.
• Cahul, Bolgrad şi Ismail reprezintă teritoriul din sudul şi sud-vestul Basarabiei atribut Moldovei în 1856 şi cedat în Rusiei 1878

• Bucovina - reprezintă teritoriul moldovenesc anexat de către Imperiul Habsburgic în 1774. Astăzi este împărţită între România şi Ucraina (Bucovina de Nord). Centrul politico-cultural al Bucovinei a fost oraşul Cernăuţi, în prezent în Ucraina.

• Valahia (Ţara Româneasca sau Muntenia)

• Muntenia - situată între râul Olt^[1][2][3][4], Dunăre, Siret, Milcov şi culmile Carpaţilor de Curbură şi Meridionali. Sensul larg al termenului include şi Oltenia.
• Oltenia - situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi râul Olt ^[5][6][7][8] reprezină teritoriul muntenesc anexat de către Imperiul Habsburgic în 1718 şi retrocedat în 1739

• Transilvania şi Partium se constituie din:

• Transilvania propriu-zisă, delimitată de Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina şi Moldova.
• Crişana - situată între râurile Mureş, Someş şi Tisa şi culmile Munţilor Apuseni. A făcut parte din Partium.
• Maramureş - situat în depresiunea Maramureşului şi în sud-estul Transcarpatiei ucrainiene. A făcut parte din Partium.
• Sătmar - zonă aflată între Crişana şi Maramureş, până la râul Tisa.
• Ugocea - zonă aflată între Sătmar şi Maramureş.

• Banat - este delimitat la nord de râul Mureş, la vest de fluviul Tisa, la sud de Dunăre, iar la est de munţii Poiana Ruscă şi Retezat-Godeanu, culoarul Timiş-Cerna. În prezent Banatul se împarte între România, Serbia şi Ungaria. O parte din Banat a făcut parte din Partium.
• Dobrogea - se situează între Dunăre (cu Delta), Marea Neagră şi linia Turtucaia-Ecrene. Cuprinde şi Insula Şerpilor, disputată de România şi Ucraina.

• Cadrilater - teritoriu care s-a aflat efemer între graniţele României Mari şi reprezintă teritoriul cedat României de către Bulgaria în urma celui de-al doilea război balcanic (1913) şi restituit acesteia prin Tratatul de la Craiova din 1940.

• Transnistria - teritoriul dintre Nistru şi Bug; a aparţinut României în perioada 1941-1944. Este alcătuit la rândul său din Podolia (în nord) şi Edisan (în sud).

[modifică] "Ţări" şi microregiuni

Zonele etnografice româneşti ale Transilvaniei, Maramureşului, Sătmarului, Banatului şi Crişanei

Delimitarea teritorială a atlaselor lingvistice regionale

• Ţara Almăjului
• Bărăganul
• Ţara Bârsei
• Ţara Bihariei
• Ţara Buzăului
• Ţara Călatei
• Ţara Chioarului
• Ţara Crişurilor
• Ţara Dornelor
• Ţara Făgăraşului (Ţara Oltului, situată pe cursul superior al râului Olt)
• Ţara Giurgeului
• Ţara Gurghiului
• Ţara Haţegului
• Ţara Lăpuşnei
• Ţara Lăpuşului
• Ţara Loviştei
• Ţara Maramureşului (corespunde comitatului Maramureş)
• Mărginimea Sibiului
• Ţara Mocanilor
• Ţara Moţilor
• Ţara Năsăudului (şi Reener Ländchen)
• Ţara Oaşului
• Ţinutul Pădurenilor
• Săsimea (în limba germană Altland, adică "Ţara Oltului")
• Secuimea
• Ţara Severinului
• Ţara Tigheciului
• Vlaşca
• Vlăsia
• Ţara Vrancei
• Ţara Zarandului

[modifică] Vezi şi

• Galeria de steme şi steaguri ale regiunilor istorice ale României
• Regiuni româneşti care nu au făcut parte din România

[modifică] Legături externe

Portal România

• en Prezentare a diverselor regiuni istorice, inclusiv o hartă a lor
• Unităţi administrativ-teritoriale istorice şi regiuni etnografice în sudul şi estul Transilvaniei, de László VOFKORI şi Ana LENART

[modifică] Surse

v • d • m

Regiuni istorice ale României

Banat | Basarabia | Bucovina | Bugeac | Cadrilater | Crişana | Dobrogea | Maramureş |
Moldova | Muntenia | Oltenia | Transilvania | Transnistria

Subregiuni istorice: Ţara Almăjului | Ţara Bârsei | Ţara Făgăraşului | Ţara Haţegului | Ţinutul Herţa | Ţinutul Pădurenilor | Ţara Mocanilor | Ţara Moţilor | Ţara Năsăudului (incl. Ţinutul Reghinului) | Ţara Oaşului | Ţara Oltului | Sătmar | Mărginimea Sibiului | Ţara Zarandului |