De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Regiunile istorice locuite de români sau care au făcut parte din ţările române.
Regiunile istorice ale României interbelice (1918-1940)
Judeţele din care erau alcătute regiunile istorice până în 1925
Judeţele din care erau alcătute regiunile istorice între 1925 şi 1947
România în perioada 1941-1944
De-a lungul timpului, în spaţiul etnografic românesc s-au delimitat mai multe regiuni istorice care au constituit, într-o perioadă determinată de timp, regiuni componente ale României.
| Suprafeţele regiunilor istorice în România interbelică |
| Provincia |
Suprafaţa (km²) |
| Ardeal (Transilvania) |
57.807 |
| Muntenia |
52.486 |
| Basarabia |
44.422 |
| Moldova |
38.224 |
| Oltenia |
24.095 |
| Dobrogea |
23.300 |
| Banat |
18.393 |
| Crişana |
17.717 |
| Bucovina |
10.442 |
| Maramureş |
8.283 |
| Suprafaţa totală a României interbelice: 294.967 km² |
[modifică] Regiuni principale
- Teritoriul Principatului Moldova - este situat între Nistru şi Marea Neagră la est, culmile Carpaţilor Orientali la vest, râurile Ceremuş şi Nistru la nord, râurile Milcov, Putna, Siret şi fluviul Dunărea la sud. Prin traditie, Moldova, mai ales cea medievală, era împărţită în Ţara de Sus şi Ţara de Jos. Se compune din:
- Moldova - regiune în nord-vestul României moderne; cuprinde teritoriul rămas din Principatul Moldovei după pierderea Bucovinei şi a Basarabiei. Ea mai cuprinde în nord:
- Ţinutul Herţa, teritoriu din Moldova, anexat de URSS în urma ultimatumului din iunie 1940 prin care României i se cerea cedarea imediată a Basarabiei si a Bucovinei (Herţa nu era revendicată în textul sovietic). Astăzi este inclus în regiunea Cernăuţi din Ucraina.
- Basarabia - situată între râurile Nistru, Prut şi Dunăre, Marea Neagră şi Bucovina. Numele de "Basarabia" este denumirea dată de Imperiul Ţarist teritoriului Moldovei ocupat la 1812. Aproximativ 2/3 aparţine astăzi Republicii Moldova, restul la Ucraina (Hotinul şi cea mai mare parte a Bugeacului)
- Bugeac-ul - reprezintă partea de sud a Basarabiei (o bună parte din Basarabia iniţială, medievală). Denumirea este de origine turco-tătară, din secolul XVI. Astăzi Bugeacul se găseşte în cea mai mare parte pe teritoriul Ucrainei şi este inclus în regiunea Odessa. O mică parte a acestuia (Tighina şi zona situată la sud de aceasta) aparţine Republicii Moldova.
- Cahul, Bolgrad şi Ismail reprezintă teritoriul din sudul şi sud-vestul Basarabiei atribut Moldovei în 1856 şi cedat în Rusiei 1878. Se suprapune parţial cu Bugeacul.
- Bucovina - reprezintă teritoriul moldovenesc anexat de către Imperiul Habsburgic în 1774. Astăzi este împărţită între România (sudul) şi Ucraina (nordul). Centrul politico-cultural al Bucovinei a fost oraşul Cernăuţi, în prezent în Ucraina.
- Teritoriul principatului Ţara Românească (sau Valahia sau Muntenia în sensul larg al termenului) se împarte în:
- Transilvania (Ardealul)
- Crişana - situată între râurile Mureş, Someş şi Tisa şi culmile Munţilor Apuseni. A făcut parte partţial din Partium.
- Maramureş - situat în depresiunea Maramureşului şi în sud-estul Transcarpatiei ucrainiene. A făcut parte din Partium. Maramureşului i se asociază şi alte teritorii care nu au făcut parte din Comitatul Maramureş:
- Sătmar - zonă aflată între Crişana şi Maramureş, până la râul Tisa. Este asociat deseori Maramureşului.
- Ugocea - zonă aflată între Sătmar şi Maramureş. Este asociat deseori Maramureşului.
- Banat - este delimitat la nord de râul Mureş, la vest de fluviul Tisa, la sud de Dunăre, iar la est de munţii Poiana Ruscă şi Retezat-Godeanu, culoarul Timiş-Cerna. În prezent Banatul se împarte între România, Serbia şi Ungaria. O parte din Banat a făcut parte din Partium.
- Dobrogea - se situează între Dunăre (cu Delta), Marea Neagră şi linia Turtucaia-Ecrene. Dobrogea de Nord (aproximativ 2/3 din întreaga regiune Dogrogea) aparţine şi astăzi României)
- Transnistria - teritoriul dintre Nistru şi Bug; a aparţinut României în perioada 1941-1944. Este alcătuit la rândul său din Podolia (în nord) şi Edisan (în sud).
[modifică] "Ţări" şi microregiuni
Zonele etnografice româneşti ale Transilvaniei, Maramureşului, Sătmarului, Banatului şi Crişanei
Delimitarea teritorială a atlaselor lingvistice regionale
[modifică] Legături externe
- ^ The Columbia Encyclopedia
- ^ Webster's Dictionary
- ^ Provincia istorică Oltenia
- ^ Istoria Românilorîn Ţara Românească, familia de mari boieri olteni a Craioveştilor şi-a consolidat mult poziţia ca urmare a extinderii stăpânirilor ei de pământ şi a legăturilor strânse pe care le întreţinea cu demnitarii turci de la Dunăre. Vechea autonomie a Olteniei a căpătat, datorită boierilor Craioveşti, semnificaţii sporite prin mijlocirea funcţiei de mare ban al Craiovei, înzestrată cu puteri cvasisuverane la apus de râul Olt.
- ^ The Columbia Encyclopedia
- ^ Webster's Dictionary
- ^ Provincia istorică Oltenia
- ^ Istoria Românilor în Ţara Românească, familia de mari boieri olteni a Craioveştilor şi-a consolidat mult poziţia ca urmare a extinderii stăpânirilor ei de pământ şi a legăturilor strânse pe care le întreţinea cu demnitarii turci de la Dunăre. Vechea autonomie a Olteniei a căpătat, datorită boierilor Craioveşti, semnificaţii sporite prin mijlocirea funcţiei de mare ban al Craiovei, înzestrată cu puteri cvasisuverane la apus de râul Olt .
|
Regiuni istorice ale României |
|
| Regiuni |
|
 |
|
| Subregiuni istorice |
|
|
.JPG)
