Comitatul Nógrád

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Nógrád
Stema comitatului Comitatul Nógrád Comitatul Nógrád
stemă amplasare
Reședință Balassagyarmat
Populație (1910) 261.517 loc.
Naționalități • maghiari - 197.670 (75,58%)
• slovaci - 58.337 (22,30%)
• germani - 3.143 (1,20%)
Suprafață 4.133 km²
Densitatea populației 63.2 loc./km²
În prezent se află în Ungaria, Slovacia
Nograd county map.jpg

Comitatul Nógrád, cunoscut și ca Varmeghia Nógrád (în maghiară Nógrád vármegye, în germană Komitat Neuburg sau Neograd, în latină Comitatus Neogradiensis, în slovacă Novohradská župa), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Teritoriul său se află actualmente în sudul Slovaciei și în nordul Ungariei. Numele Novohrad este încă utilizat în Slovacia ca o desemnare informală a teritoriului corespondent. Acest nume vine de la fostul castel Nógrád (Novohrad), aflat în prezent pe teritoriul Ungariei.

Capitala comitatului a fost orașul Balassagyarmat (în germană Jahrmarkt, în slovacă Balážske Ďarmoty), cu excepția secolului al XVIII-lea, când capitala a fost la Lučenec (în germană Lizenz, în maghiară Losonc).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Nógrád se învecina la vest cu Comitatul Hont, la nord cu Comitatul Zvolen (Zólyom), la est cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și Heves și la sud cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. El era situat aproximativ de-a lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Nógrád este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595 și 1605-1686, ca parte a Provinciei Budin și a Provinciei Egri. În secolul al XVIII-lea, capitala comitatului a fost stabilită remporar la Lučenec (în germană Lizenz, în maghiară Losonc), astăzi în Slovacia.

La sfârșitul Primului Război Mondial, partea comitatului Nógrád aflată la nord de râul Ipeľ/Ipoly a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia (ca regiunea Novohrad), aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). Partea de sud a rămas pe teritoriul Ungariei. Ca urmare a prevederilor controversate ale Primului arbitraj de la Viena (noiembrie 1938), jumătatea de nord a regiunii Novohrad a intrat sub control maghiar. După al doilea război mondial, au fost restaurate granițele stabilite în urma Tratatului de la Trianon. În 1993, Cehoslovacia s-a dizolvat și regiunea Novohrad a devenit parte a Slovaciei independente. Din 1996, aceasta face parte din regiunea Banská Bystrica a Slovaciei.

Partea ungară a fostului comitat Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Hont și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Hont, a format județul Nógrád.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care:

  • Maghiari -- 197.670 (75,58%)
  • Slovaci -- 58.337 (22,30%)
  • Germani -- 3.143 (1,20%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea franciscană Szécsény - Vedere aeriană
Palatul Szirák văzut de sus

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Nógrád (Novohrad) erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Balassagyarmat Balassagyarmat
Gács Gács --- Halič
Losonc Losonc --- Lučenec
Nógrád Rétság
Salgótarján Salgótarján
Szécsény Szécsény
Szirák Szirák
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Losonc --- Lučenec

Orașele Lučenec și Halič se află în prezent în Slovacia; restul se află pe teritoriul Ungariei.