Comitatul Solnoc-Dăbâca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
Stema comitatului Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka) Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka)
stemă amplasare
Reşedinţă Dej
Populaţie (1910) 251.936 loc.
Naţionalităţi • 189.443 români
• 52.181 maghiari
• 6.902 germani
Suprafaţă 4.786 km²
Densitatea populaţiei 52 loc./km²

Comitatul Solnoc-Dăbâca (în maghiară Szolnok-Doboka vármegye) a fost o unitate administrativă în Regatul Ungariei.

Cuprins

[modifică] Istoric

A funcţionat între 1876 şi 1918, fiind constituit prin unirea vechiului comitat Solnocul Interior cu partea apuseană a comitatului Dăbâca (83 de sate), 48 de localităţi din Chioar, comunele Uioara, Şieu, Sic şi oraşul Gherla. Reşedinţa comitatului a fost oraşul Dej[1][2].

După primul război mondial are loc reorganizarea administrativă a zonei, comitatul Solnoc-Dăbâca devenind judeţ cu acelaşi nume şi fiind format din 8 plase, 4 secretariate comunale, 82 secretariate cercuale, 312 comune rurale, 2 comune urbane, cu reşedinţa tot în municipiul Dej. La solicitarea subprefectului noului judeţ, denumirea noului judeţ Solnoc-Dăbâca va fi modificată în judeţul Someş, prin decretul regal 2465/1925.

[modifică] Geografie

Comitatul Solnoc-Dăbâca se învecina cu comitatele Sălaj, Sătmar, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj.

[modifică] Subdiviziuni

Districte [3]
Districtul Reşedinţa
Bethlen Beclean (maghiară Bethlen)
Csákigorbó Gârbău (maghiară Csákigorbó)
Dés Dej (maghiară Dés)
Kápolnokmonostor Copalnic-Mănăştur (maghiară Kápolnokmonostor)
Kékes Chiochiş (maghiară Kékes)
Magyarlápos Târgu Lăpuş (maghiară Magyarlápos)
Nagyilonda Ileanda (maghiară Nagyilonda)
Szamosújvár Gherla (maghiară Szamosújvár)
Districte urbane
Dej
Gherla

[modifică] Demografie

În 1910, comitatul avea o populaţie de 251.936 de locuitori. După limba maternă aceştia erau:

  • Români = 189.443
  • Maghiari = 52.181
  • Germani = 6.902

[modifică] Referinţe

  • Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin, Comuna Dăbâca: studiu monografic, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001 ISBN 973-85092-4-6, p. 21-38

[modifică] Note

  1. ^ Pintilie, p. 22
  2. ^ C. Martinovici, N. Istrate, Dicţionarul Transilvaniei, Banatului şi celorlalte ţinuturi alipite, Editura Ardealul, Cluj, 1922
  3. ^ maghiară járás

[modifică] Legături externe

Comitate istorice ale Regatului Ungariei (1876-1918)
Abaúj-Torna · Alba de Jos · Arad · Árva · Bács-Bodrog · Baranya · Bars · Bichiş · Bereg · Bistriţa-Năsăud · Bihor · Borsod · Braşov · Caraş-Severin · Cenad · Ciuc · Cluj · Csongrád · Esztergom · Fejér · Făgăraş · Gömör-Kishont · Győr · Hajdú · Heves · Hont · Hunedoara · Jász-Nagykun-Szolnok · Komárom · Liptó · Maramureş · Mureş-Turda · Moson · Nógrád · Nyitra · Pest-Pilis-Solt-Kiskun · Pojon · Şaroş · Somogy · Sopron · Szabolcs · Sătmar · Sibiu · Szepes · Sălaj · Solnoc-Dăbâca · Târnava Mare · Târnava Mică · Timiş · Tolna · Trei Scaune · Torontal · Trencsén · Turóc · Turda-Arieş · Odorhei · Ugocsa · Ung · Vas · Veszprém · Zala · Zemplén · Zólyom
Unelte personale