Fofeldea, Sibiu
| Fofeldea | |
| — Sat — | |
|
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | Sibiu |
| Comună | Nocrich |
|
|
|
| Populație | |
| - Total | 246 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 557166 |
| modifică |
|
Fofeldea este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România, situată, în zona etno-folclorică și istorică ”Valea Hârticaciului”, la o distanța de 32 km de municipiul Sibiu și 29 km de orașul Agnita. Administrativ face parte din comuna Nocrich. Prima atestare a localității datează din 1382; de-a lungul timpului a avut diferite denumiri: Hohfeldia, (în dialectul săsesc Hiufält, Hîfield, în germană Hochfeld, în trad. "Câmpul Înalt", "Câmpul de Sus", în maghiară Hóföld, Fófeld);
Satul Fofeldea, este situat la 4 km de ”Valea Hârtibaciului”, respectiv de-a lungul unui afluent al acestuia - Valea Fofelzii. Nucleul central se află in imediata apropiere a Bisericii Ortodoxe Sfântul Vasile, fiind încojurat de înălțimi. Satul a avut inițial gospodăriile împrăștiate pe versanții dealurilor; urmele, majoritatea ruine se pot vedea și astăzi.
Cuprins |
Monumente Istorice[modificare]
Biserica „Sfântul Vasile”, a fost ridicată în anul 1804 și a înlocuit vechea biserică de lemn care a fost trecută în posesia credincioșilor greco-catolici. Biserica în formă de navă, cu naos și pronaos, altarul în formă de absidă fiind decroșat, cu dimensiuni de 30x10m. Naosul și pronaosul cu bolți-calote pe piloni de zidărie cu pandativi, separate cu arce dublou. Zidurile sunt din piatră și cărămidă cu liant de pământ. Acoperișul are șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă solzi. La vest de situează turnul clopotniță.
În interior, biserica este pictată în întregime de pictorii din familia Grecu din Săsăuș. Ansambul mural cuprinde imagini biblice, care adesea sunt tratate ca scene din viața cotidiană a epocii în care au trăit și activat autorii. Asfel apar costume de epocă, ori imagini ce ne amintesc ambianța transilvăneană de la sfârșitul secolului XVIII.
Între anii 1905 și 1928 biserica a suferit intervenții în urma cărora s-au introdus tiranți metalici și au fost reparate tencuielile, iar între 1975-78 a fost restaurată pictura interioară de către o echipă a Institutului de Artă Nicolae Grigorescu.
Comunitatea greco-catolică a construit în secolul XIX o biserică de dimensiuni mai mici, în formă de navă, cu turn clopotniță și altar în formă de absidă cu tavan plat din scândură. Această biserică nu s-a păstrat până în zilele de azi, deoarece pe parcursul timpului s-a redus semnificativ numărul de consăteni ce practicau cultul greco-catolic.
Personalități[modificare]
- August Treboniu Laurian (1810-1881), istoric, om politic, publicist, filolog, membru fondator al Academiei Române. Născut în Fofeldea pe data de 17 iulie 1810, ca fiul al unui preot greco-catolic.
Urmează cursuri gimnaziale temeinice, la Viena, Hanovra și Göttingen.
Devine profesor de filozofie și latină la colegiul Sf. Sava din București. Colaborează cu Nicolae Bălcescu la Asociația Culturală a României, la editarea revistei Magazin istoric pentru Dacia. A participat la reorganizarea învățamântului din Moldova, la înființarea Universitații din București(1864), fiind totodată și primul ei profesor de latină.
A fost membru al Academiei Române și secretar al acesteia între anii 1864-1870.
A conceput Istoria Românilor în opt volume, din care a publicat doar trei.
De asemenea, împreună cu Timotei Cipariu a participat la Revoluția din 1848 din Transilvania, fiind unul dintre secretarii Adunării de la Blaj.
În 25 februarie 1881 se stinge din viață la București.
- Ioan Stoica (1897-1926), mecanic aeronautic. Elev al Școlii de Arte și Meserii din Galați, în 1916, ca mecanic de avion, apoi absolvent al Școlii de pilotaj. Se înrolează ca voluntar în Armata Română în timpul Primului Război Mondial, iar după încheierea acestuia este trimis în Franța, unde lucrează și se face remarcat la uzinele Lorraine-Dietrich din Paris.
Viața lui se sfârsește pe data de 12 octombrie 1926, în urma unui zbor pe care îl efectua împreună cu pilotul Gheorghe Bănciulescu în micul orășel Raymarov din Cehoslovacia. Cei doi încercau să doboare un record aviatic zburând de la Paris la București, dar avionul lor s-a prăbușit.
A fost cunoscut și apreciat de Traian Vuia și Henri Coandă
Legături externe[modificare]
Galerie imagini[modificare]
-
Fofeldea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
|
|||||||||||