Greta Garbo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Greta Garbo
Greta Garbo The Painted Veil Still.jpg
Greta Garbo în 1934
Date personale
Nume la naștereGreta Lovisa Gustafsson
Născută[1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Katarina parish[*], Suedia[1] Modificați la Wikidata
Decedată (84 de ani)[7][8][9][10][11][12][13][14][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
New York, New York, SUA[15] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăSkogskyrkogården[*][16] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie) Modificați la Wikidata
PărințiKarl Alfred Gustafsson[*][1]
Anna Lovisa Johansdotter[*][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSven Gustafsson[*]
Alva Garbo[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia
Flag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
EtnieSwedish American[*] Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de film
actriță de teatru[*] Modificați la Wikidata
Alma materDramatens elevskola[*]
Ani de activitate1920–1941
Premii Oscar
Întreaga carieră (1954) Modificați la Wikidata
Alte premii
Ordinul Steaua Polară în grad de comandor[*] Modificați la Wikidata
Prezență online

Greta Lovisa Gustafsson, cunoscută ca Greta Garbo (n. ,[1][2][3][4][5][6] Katarina parish[*], Suedia[1] – d. ,[7][8][9][10][11][12][13][14][2][3][4][5][6] New York, New York, SUA[15]), a fost o actriță suedeză.

Încă din perioada filmului mut a fost considerată un star internațional, un sex simbol, model care a fost ulterior urmat de multe alte actrițe. Federico Fellini susținea că "a fost fondatoarea unui ordin religios numit „cinema”". A fost supranumită divina, sfinxul suedez sau prințesa de vis a eternității.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Greta Lovisa Gustafsson[17] s-a născut în Stockholm, Suedia. Era al treilea copil (și mezinul) Annei Lovisa (născută Johansson) și al lui Karl Alfred Gustafsson. Greta avea un frate și o soră mai mare, Sven Alfred și Alva Maria. Tatăl său moare în 1920 de gripă spaniolă, când aceasta avea 14 ani.

Garbo își lansează cariera cu un rol secundar în filmul suedez din 1924, "The Saga of Gösta Berling". Prestația sa îi atrage atenția producătorului de film american Louis B. Mayer, director exectiv al studioului Metro-Goldwyn-Mayer, care o aduce la Hollywood în 1925. A stârnit interesul publicului din primul său film american realizat, Torrent (1926). Odată cu premiera celui de-al treilea film al său, Flesh and the Devil (1927), Garbo devine un star internațional. Primul său film cu sunet a fost Anna Christie (1930). Studioul MGM a promovat filmul folosind sintagma "Garbo vorbește!". În același an a jucat și în Romance. Pentru aceste filme Garbo este nominalizată pentru prima dată la premiile Oscar, pentru cea mai bună actriță.[18] În 1932, succesul îi permite să își rehotărască condițiile contractului ei și să își aleagă rolurile pe care le dorea. Urmează filme precum Mata Hari (1931), Inspiration (1931), Grand Hotel (1932), Regina Christina (1933) și Anna Karenina (1935). Critici și istorici de film consideră că cel mai bun rol al său a fost cel din Camille (1936). Pentru film este din nou nominalizată la Oscar dar pierde în favoarea lui Luise Rainer. Cu toate acestea, popularitatea și succesul lui Garbo scad în anii următori și este clasificată ca "box-office poison" în 1938, la fel ca artiști precum Edward Arnold, Marlene Dietrich, Fred Astaire și alții. Își revitalizează cariera cu filmul Ninotchka (1939) care i-a câștigat a treia nominalizare la Oscar. După eșecul filmului Two-Faced Woman (1941) se retrage de pe marile ecrane la 35 de ani, jucând până în acel moment în 28 de filme. După retragere, Garbo a trăit o viață privată la New York, eliminând orice oportunitate de a-și relua cariera. Nu a dat interviuri și a fost o mare colecționară de opere de artă, deținând picturi de Pierre-Auguste Renoir, Pierre Bonnard și Kees van Dongen.[19] Chiar și la moartea sa avea o avere de milioane de dolari.

Garbo era luterană.[20]

Garbo era cunoscută pentru rolurile sale romantice, sobre și melancolice și pentru interpretarea figurilor tragice. Autorul Ernest Hemingway o menționează pe Garbo în romanul Pentru cine bat clopotele. În 1999, Garbo este clasată pe locul 5 în topul celor mai importante actrițe clasice de către Institutul American de Film. Deși nu a câștigat niciodată un Oscar, îi este acordat un Oscar onorific în 1954. În 1960, datorită contribuției sale în industria filmului, Garbo primește o stea pe Hollywood Walk of Fame.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Garbo și John Gilbert în Flesh and the Devil (1926)

Filme mute[modificare | modificare sursă]

  • 1926 Torrent
  • 1926 The Temptress
  • 1926 Flesh and the Devil
  • 1926 Love
  • 1928 The Divine Woman
  • 1928 The Mysterious Lady
  • 1928 A Woman of Affairs
  • 1929 Wild Orchids
  • 1929 The Single Standard
  • 1929 The Kiss

Filme cu sonor[modificare | modificare sursă]

Documentare despre Garbo[modificare | modificare sursă]

Viața lui Garbo a fost de-a lungul vremii subiectul a mai multor documentare, inclusiv patru realizate în Statele Unite între 1990 și 2005:

  • The Divine Garbo (1990), TNT, produs de Ellen M. Krass și Susan F. Walker, narat de Glenn Close
  • Greta Garbo: The Mysterious Lady (1998), narat de Peter Graves
  • Greta Garbo: A Lone Star (2001), AMC
  • Garbo (2005), TCM, regizat de Kevin Brownlow, narat de Julie Christie

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Katarina kyrkoarkiv, Födelse- och dopböcker, SE/SSA/0009/C I/38 (1905), bildid: 00006820_00152 (în suedeză), Swedish church birth records[*], p. 118, accesat în  
  2. ^ a b c d Greta Garbo, Munzinger-Archiv, accesat în  
  3. ^ a b c d Greta Garbo, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ a b c d Greta Garbo, Store norske leksikon 
  5. ^ a b c d Greta Garbo, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ a b c d Greta Gustafsson, Roglo 
  7. ^ a b „Greta Garbo”, Greta Garbo (în engleză), Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ a b Greta Garbo, SNAC, accesat în  
  10. ^ a b Greta Garbo, Nationalencyklopedin, accesat în  
  11. ^ a b Greta Garbo, Find a Grave, accesat în  
  12. ^ a b Greta Garbo, Discogs, accesat în  
  13. ^ a b Greta Garbo, Filmportal.de, accesat în  
  14. ^ a b Greta Garbo, FemBio, accesat în  
  15. ^ a b „Greta Garbo”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  16. ^ Garbo, GRETA, SvenskaGravar[*], accesat în  
  17. ^ „Asks Citizenship”. Las Cruces Sun-News. 60 (181). . p. 3. Accesat în – via Newspapers.com. 
  18. ^ „Session Timeout – Academy Awards® Database – AMPAS”. Arhivat din original la . 
  19. ^ Reif, Rita (). „Garbo's Collection and a van Gogh Are to Be Sold”. The New York Times. Accesat în . 
  20. ^ Starr, Kevin (). The Dream Endures: California Enters the 1940s. Oxford University Press. p. 326. ISBN 9780199923939 – via Google Books. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Greta Garbo