Societatea Studenților în Medicină din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Societatea Studenților în Medicină din București, cunoscută și sub abrevierile SSM sau SSMB, a fost înființată la 1 ianuarie/13 ianuarie 1875, la șase ani după întemeierea Facultății de Medicină din București și la optsprezece ani după prima societate științifică a medicilor din București (Societatea Medicală Științifică1857), din necesitatea și dorința studenților de a se sprijini reciproc, de a se manifesta științific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării științifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat și cea a Facultății de Medicină nu posedau cărțile și revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu, atunci student, ulterior profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din București.

Înființarea societății (1875)[modificare | modificare sursă]

Coperta statutului și regulamentului societății, datate 1878

Astfel, în 1875, la 1 ianuarie după stil vechi sau 13 ianuarie după stil nou, un grup de studenți a pus bazele acestei societăți.

Iată cum mărturisește profesorul Manolescu greutățile prin care a trecut până să ajungă la ideea înființării acestei societăți:

„Sărac cum eram, nu puteam să-mi cumpăr cărțile necesare studiilor și cu atât mai puțin nu-mi puteam plăti luxul de a mă abona la vreo gazetă medicală; și în dorința ce aveam de a citi lucrările noi, îmi veni ideea de a cere de la câțiva prieteni câte zece lei împrumut și cum am făcut 100 de lei m-am abonat la „Archives physiologique”. Cum nu aveam însă nici putința, nici gândul de a da înapoi împrumutul făcut, îndată ce mi-a sosit jurnalul l-am dat și lor să-l citească, anunțându-le totodată dispoziția ce luasem asupra împrumutului. Cu citirea primului număr o mulțime de inconveniente se iviră, și cel mai de căpetenie era că jurnalul se rupea înainte de a-l fi citit toți cei care îl plăteau; atunci se simți necesitatea unui loc unde să ținem jurnalul și unde să vină fiecare să-l citească. Din această cauză se născu ideea unei mici societăți unde fiecare să aducem cărțile ce aveam, ca să le putem citi cu toții. Ideea aceasta o spusei lui Istrati, Boicescu, Argeșeanu, Manicea, Steuceanu, Butărescu, Filibiliu, Pastia, Bejan și alții, astfel că la 1 ianuarie 1875 am pus bazele Societății Studenților în România, prima societate de studenți din România.”

Societatea Studenților în Medicină, compusă inițial din cei zece membri fondatori (Nicolae Manolescu, Constantin Istrati, Sterie Argeșeanu, Alexandru Boicescu, Constantin Steuceanu, George Pastia și Vasile Vasiliu Bejan), plus alți nouă membri înscriși ulterior, a ținut prima ședință publică la 16 februarie 1875, sub președinția provizorie a lui Alexandru Boicescu. În această ședință s-a votat statutul compus din 27 de articole, s-a ales comitetul Societății, iar onoarea de președinte i-a fost conferită lui Nicolae Manolescu.

Potrivit statutului Societății, aceasta se compunea din membri activi, corespondenți și onorifici. Membrii activi erau studenți ai Facultății de Medicină, putând fi admiși și studenți ai Facultății de Științe, ai Școlii Superioare de Farmacie și Veterinărie. Membrii corespondenți erau studenți ai altor facultăți, iar membri onorifici erau declarați foști membri ai Societății și acele persoane care contribuiau la realizarea scopului Societății: ajutorarea și facilitarea mijloacelor de studiu pentru studenții în medicină. Astfel, sunt membri onorifici ai societății: Eforul Ghica, Carol Davila, Nicolae Manolescu, Nicolae Kretzulescu, Gheorghe Grozovici, Constantin Cantacuzino, Alexandru Obregia, George Pastia, Gheorghe Marinescu, C. Marcovici, Mina Minovici, Theodor Ionescu, Ernest Juvara și alții.

În ședința din 9 martie 1875, N. Manolescu își dezvolta dizertația despre „Holera” – inaugurând cu aceasta seria conferințelor Societății; aceasta, împreună cu conferințele studentului Istrate „Asupra României din punct de vedere medical” și despre „Parnasul medical”, formează baza pe care s-a clădit întreg edificiul activității științifice a Societății.

Perioada 1875-1948[modificare | modificare sursă]

Din 1876 președintele acestei societăți devine C.I. Istrati.

Războiul de independență[modificare | modificare sursă]

În aprilie 1877, firul acestei activități este întrerupt iar membrii Societății se vor implica activ în Războiul de independență – „ostașii în alb”, cum au fost numiți medicii și personalul auxiliar ce au organizat și asigurat Serviciul Sanitar al Armatei. Președintele din acea perioadă, C. Istrate declara că: „Din cauza evenimentelor politice, în locul rațiunii și a dreptului, a început să vorbească tunul – și când patria mumă a făcut apel la fiii ei, spre a-i număra și a opune și ea forța contra forței și tunul contra tunului, studenții în medicină, membri ai tinerei Societăți, n-au rămas indiferenți. Alături cu ceilalți studenți ai Universității, ei au format coloane, s-au înscris voluntari și au mers acolo unde glasul țării îi chema.”

Astfel, în ultima ședință, ținută la 14 aprilie 1877, s-a luat următoarea decizie: „Având în vedere grelele evenimente prin care trece țara noastră, avâd în vedere că mai toți membrii acestei Societăți pleacă pe câmpul de luptă, decidem a se suspenda funcționarea Societății pe timp nelimitat, până când se vor reîntoarce membrii și vor fi în număr suficient spre a putea lucra.”

1878-1916[modificare | modificare sursă]

Activitatea Societății se reia din 29 ianuarie 1878. Se fac numeroase înscrieri de noi membri, se stabilesc contacte cu librării din Paris, se cumpără dicționarul Hirschfeld și se fac abonamente la revistele Paris medical și Gazette des Hospitaux.

Se înregistrează un salt al activității științifice a Societății: astfel, dacă în primii trei ani, numărul maxim de comunicări științifice a fost de 10 în 1876, după 1878 acesta crește progresiv, atingând în 1882 cifra de 33. Crește și numărul de membri activi: plecând de la cei 10 membri fondatori în 1875, se ajunge în 25 de ani de activitate la 267 de membri.

Se stabilesc relații cu societăți studențești: Societatea Studenților Italieni din Neapole, societatea de lectură „Iulia” a junimii române de la Universitatea din Cluj, societatea academică „Junimea” – corporație română a Universității Francisco-Iosefine din Cernăuți, societatea științifico-literară „Tinerimea Română”, societatea universitară „Unirea” din București.

Coperta primului număr al revistei Spitalul

Revista Spitalul[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 1881, membrii societății editează primul număr al revistei Spitalul, o revistă de comunicări științifice cu apariție lunară și distribuție pe bază de abonament. Era prima revistă științifică editată în România[necesită citare].

Dezvoltarea Societății, înregistrarea sa ca persoană juridică, biblioteca[modificare | modificare sursă]

La 26 martie 1881 Academia Română, prin adresa nr. 175, ia Societatea Studenților în Medicină din București sub patronajul său și îi oferă câte una din toate publicațiile sale periodice.

În 1896 (la 21 de ani după înființare) Societății i-a fost conferit titlul de Persoană Morală și Juridică prin lege votată de Parlamentul României și promulgată de Regele Carol I, ca semn de aprobare și apreciere a întregii activități depuse.

În anii următori, Societatea Studenților în Medicină cunoaște o firească dezvoltare, interesul studenților crește într-un mod aproape exploziv, materializându-se în peste 30 de ani de conferințe și observații clinice în 1897, iar în 1899 s-au susținut 81 de comunicări științifice. Pentru a stimula interesul membrilor, comitetul a instituit, pe lângă premiile anuale existente dinainte, și premii lunare pentru cea mai bună lucrare pe o temă stabilită. De asemenea s-a trecut la comunicări scurte de cel mult 15 minute, documentate prin prezentarea de bolnavi, piese de anatomie patologică, preparate microscopice, fotografii, planșe, acestea fiind foarte mult apreciate de către publicul auditoriu.

Un element esențial în dezvoltarea Societății l-a constituit biblioteca: plecând de la câteva numere din Archives Physiologiques, la sfârșitul anului 1900 s-a ajuns la o grandioasă bibliotecă, proprietate a Societății. Biblioteca va fi ulterior confiscată de către comuniști în 1945.

Pentru a ușura munca celor doritori de a consulta acest material, Tache Ionescu – fost ministru liberal al Instrucțiunii Publice – a tipărit în 1896, pe seama Ministerului, catalogul bibliotecii în 1000 de exemplare, iar în anul următor s-a întocmit un supliment de catalog, în care a fost inclusă și donația doctorului Polizu.

„Expoziția pentru înaintarea și răspândirea științelor”[modificare | modificare sursă]

G. Stoicescu, președintele de atunci al Societății, împreună cu Comitetul a hotărât prezentarea Societății la „Expoziția pentru înaintarea și răspândirea științelor”, care s-a organizat în anul 1903, sub conducerea unuia dintre primii președinți ai Societății, C. Istrate. Într-un dulap, Societatea (incluzând revista Spitalul), a prezentat vizitatorilor toată viața trecută și produsele lor; alături de o întreagă colecție de reviste, extrase și lucrări originale, se găseau lucrări premiate în Societate, un catalog al bibliotecii, în mijlocul unui mic muzeu anatomo-patologic. Pentru toate acestea Societatea a primit medalia de aur și diploma de colaborator. În anul 1906, invitată să participe la Expoziția Națională, Societății i-a fost decernată, pentru a doua oară, diploma de colaborator și medalia de aur.

Despre Societate în presa de la începutul secolului al XX-lea[modificare | modificare sursă]

Gazetele perioadei scriau:

„Dintre Societățile studențești, aceea care face puțin zgomot, despre care se vorbește mai puțin, este Societatea Studenților în Medicină. Dar dacă se vorbește puțin despre această Societate, ea a făcut și face cu atât mai mult pentru știința membrilor săi, pentru a le înlesni studiile și a înrădăcina într-înșii sentimentul de amiciție și camaraderie… O asemenea Societate Studențească merită simpatiile tuturor și desigur că ele nu-i vor lipsi.”

Perioada 1906-1915 și aniversarea a 40 de ani de la înființarea Societății[modificare | modificare sursă]

Societatea cunoaște un progress extraordinar: dacă în 1906 ea număra 395 de membri, 19.000 de volume în bibliotecă și un capital de 23.000 lei, în 1915 a ajuns la 30.000 de volume științifice, 70.000 lei și un teren pentru clădirea proprie.

Membrii fondatori ai Societății de la 1875

În 1915, sub președinția lui Victor Papilian (ulterior profesor la Universitatea de Medicină din Cluj), cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Societății, s-a tipărit un volum omagial, de 80 de pagini, cuprinzând fotografia primului comitet din 1875, a ultimului comitet, din 1915, și fotografiile tuturor președinților (în ordinea succesiunii la conducerea Societății) cu câte o dedicație din partea fiecăruia și cu următoarea introducere, din partea comitetului:

„40 de ani împlinește anul acesta Societatea Studenților în Medicină! Izvorâtă dintr-o generație care azi încă mai are reprezentanți, Societatea Studenților în Medicină este rezultatul unei continuități de idei și vederi, unei înțelegeri tacite între suflete, care vibrau într-o sforțare solidară spre aceeași țintă… Un alt șir de generații au văzut în ea o sală mică, cu câteva reviste și volume, dacă alții au râvnit la o bibliotecă mare, apoi ultimele generații și-au format un ideal, care merge spre realizare: clădirea localului propriu.
O societate studențească ajunge într-o vreme de exagerat individualism, să numere 40 de ani de viață puternică și rodnică, cu greutatea titului de persoană morală și juridică, cu 30 000 de volume științifice, aproape 70 000 de lei și un loc pentru clădirea proprie! O societate studențească care păstrează care păstrează în sânul ei ca membri onorifici pe toți foștii ei membri, azi doctori, profesori universitari, academicieni, savanți, miniștri… O societate studențească cu sute de membri active, ajunge să fie un focar de cultură științifică, deopotrivă pentru profesori, medici și studenți. Frumusețea în viața Societății noastre e tocmai legatura eternă pe care un membru o are cu ea. Din această legătură s-a desprins seriozitatea Societății noastre și din seriozitatea conducătorilor și membrilor ei s-a dobândit organizarea puternică pe care o va avea oricând Societatea.
Misterul organizării serioase și continua viață frumoasă a Societății se explică prin lipsa de egoism, prin interesul depus numai pentru Societate și nu pentru individ, printr-un singur mod de a vedea la toți conducătorii care s-au perindat în fruntea Societății noastre. 40 de ani de viață și tot atâția de lupte, frământări și entuziasm! Din acestea toate au rezultat consolidarea caracterelor și întronarea spiritului de dreptate, de bine și de adevăr, care la un loc au contribuit în Societatea noastră, la solidaritatea bazată pe iubirea mare și închegarea prieteniei și a sinceritatei!
În anul una mie nouă sute cincisprezece, Societatea Studenților în Medicină, suind a 40-a treaptă, în lumina vie a soarelui, a reușit să arate că se poate ajunge departe prin muncă, seriozitate și iubire. Al 40-lea an nu însemnează nici ultimul, nici anul de maturitate, dar un an din șirul celor care vor duce Societatea la nemurire. Noi întrezărim un viitor strălucit Societății noastre și o vedem cât de curând în palatul ei propriu. Cu viața ei frumoasă și plină de roade, Societatea Studenților în Medicină își scrie pe nesimțite cartea ei de aur. Azi, când ne aflăm la 40 de ani ai Societății, același gând pe toți ne procupă: trecutul Societății. Să lăsăm, dar acum, să ne vorbească înaintașii noștri… Să-i ascultăm: ne vorbesc atâtea suflete distinse și câte lucruri minunate…”

În 1916, odată cu începerea războiului, Societatea și-a suspendat din nou activitatea, ultima ședință având loc pe 2 iulie 1916.

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

La 17/30 noiembrie 1918, Societatea Studenților în Medicină a ținut prima ședință plenară de după război, la care au fost prezenți 46 de membri activi și 3 membri onorifici (V. Gomoiu, I. Jianu, T. Gane).

În noiembrie 1919, ca semn de înaltă apreciere a activității desfășurate, Societatea a fost invitată la inaugurarea Universității Franceze din Strasbourg, iar la 22 noiembrie 1919, președintele de atunci al Societății, Marius Georgescu, este ales vicepreședinte al Confederației Internaționale a Studenților.

În 1924, Societatea Studenților în Medicină, sub președinția lui Ion Simionescu, a sărbătorit, în Sala Eforiei Spitalelor Civile, 90 de ani de la înființarea primei „Școale Sanitare” în România - Facultatea de Medicină din București.

Aniversarea a 50 de ani de existență[modificare | modificare sursă]

În 1925, la împlinirea a 50 de ani de existență a Societății, președintele de atunci, Constantin Dănulescu, scria:

„Societatea Studenților în Medicină din București, un focar de cultură științifică, de entuziasm pur național și de ideal frumos, ce îmbrățisează toate manifestațiunile vieței de student, împlinește anul acesta 50 de ani de existență!
Pornind de la străduințele tacite și solidare ale câtorva suflete mari și visătoare toate dispărute astăzi cari au știut să-i insufle încă dela început, prin altruismul lor entuziast, imortalitatea, ea a devenit prin munca, seriozitatea și dragostea de bine a celor 50 de generații ce s-au perindat, nu numai cea mai puternică organizație studențească din România, ci și una din cele mai bogate și impunătoare societăți din Europa.
Din inițiativa ei au luat ființă toate celelalte societăți studențești, dispărute sau existente în țară. Ea a fost prima care la timpul oportun a înțeles însemnătatea relațiunilor cu diversele asociații studențești române de peste hotare și a luptat cu entuziasm și generozitate pentru unitatea culturală și națională a tuturor românilor. Trecutul ei, bogat în atâtea fapte frumoase, nobile și pline de roade, vorbește cu prisosință.
În present, prin consolidarea caracterelor ca și prin intensificarea vieței intelectuale specific românească, ce urmărește, ea este aceea care dă impulsul sincer și generos întregei vieți studențești din Țară, iar odată cu terminarea mărețului său Palat propriu, își va putea câștiga cu adevărat dreptul de cetățenie ca orișice înaltă instituție culturală a Statului. Având sub îngrijirea sa apariția celei mai vechi publicații științifice românești, revista Spitalul, care și ea împlinește în present 45 de ani de neîntreruptă existență, ea a contribuit în mare măsură nu numai la formarea personalităților medicale din Țară, ci și la afirmarea demnă a știintei românești peste hotare.”

Primul schimb internațional de studenți, 1933[modificare | modificare sursă]

În 1933 Societatea realizează primul schimb internațional de studenți: astfel, prin intermediul Asociației Polono – Române din Varșovia, se obține, pe bază de reciprocitate, trimiterea a 5 studenți români în Polonia și primirea a 5 studenți polonezi la București, cu asigurarea cazării, hranei și stagiului în spital. Ulterior a crescut numărul țărilor implicate, adăugându-se Cehoslovacia, Ungaria, Germania, Iugoslavia.

Activitatea Societății este suspendată, din nou, pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu mai este reluată după terminarea acestuia, deși Societatea nu este dizolvată legal.

Perioada contemporană (începând cu ianuarie 1990)[modificare | modificare sursă]

Facultatea de Medicină și statuia lui Carol Davila

Încetându-și activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Societatea a fost reînființată la 1 ianuarie 1990.

Membrii săi au depus eforturi însemnate pentru continuarea tradițiilor Societății, reeditând revista Spitalul - Spitalul SSMB pentru o perioadă, adminstrând o bibliotecă pentru studenții mediciniști, dar mai ales realizând legături foarte strânse cu organizațiile studențești din țară și din străinătate.

Societatea a desfășurat și desfășoară în continuare nenumărate activități și acțiuni în sprijinul studenților în medicină dar și al societății civile. Astfel, pe lângă cele amintite anterior, s-au mai organizat pentru studenți un congres științific anual, nenumărate baluri, excursii și petreceri, și mai ales schimburi internaționale de studenți prin colaborări cu zeci de țări din Europa și din lume. Membrii săi au mai întreprins acțiuni cum ar fi de exemplu ajutorarea copiilor orfani, a celor infectați HIV, sensibilizarea opiniei publice asupra unor probleme de sănătate precum diabetul insipid, tuberculoza, organizarea de campanii de donare de sânge și altele.

Sigla Societății în 2007

Societatea este membru fondator al „Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România” (FASMR), federație în care activează împreună cu societăți ale studenților mediciniști din celelalte centre universitare din România. Prin intermediul FASMR, Societatea este membră în „Federația Internațională a Asociațiilor Studenților Mediciniști” („International Federation of Medical Students' Associations” în limba engleză, prescurtat IFMSA). În cooperare cu alte societăți studențești, mai ales prin IFMSA, Societatea organizează nenumărate programe și evenimente comune, și de asemenea continuă tradiția în ceea ce privește schimburile studențești.

Istoria Societății de după revoluție nu a fost însă una fără zbucium, membrii și liderii ei implicându-se atât în manifestațiile studențești cu caracter sindical care au marcat perioada postdecembristă cât și în „politica universitară” a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, reprezentând interesele studenților în fața conducerii universității, monitorizând și participând activ în alegerile pentru conducerea universității.

Congresul Național pentru Studenți și Tineri Medici[modificare | modificare sursă]

Congresul Național pentru Studenți și Tineri Medici, abreviat CNSTM, este o adunare științifică națională, de amploare și tradiție, organizat din 2004 de Societatea Studenților în Medicină din București. Apare sub coordonarea Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, în anul 1997, ca prima mare conferință destinată mediciniștilor și medicilor rezidenți. În 2012 număra 500 de participanți, 25 de workshop-uri și 4 secțiuni de prezentare de lucrări.

Numarul ediției Perioada Orașul Deschidere Coordonare
Editia I martie 1997 Târgu Mureș - Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR)
Editia II-a 26-27 mai 1998 București - FASMR
Editia a III-a 26-27 martie 1999 Sibiu - FASMR
Editia a IV-a 6-8 aprilie 2000 Constanța - FASMR, Ligii Studenților Mediciniști Constanța
Ediția a V-a, "stuDENT 2001" aprilie 2001 București - FASMR
Ediția a VI-a 18-21 aprilie 2002 Târgu-Mureș - FASMR
Ediția a VII-a iunie 2003 Constanța - FASMR, Ligii Studenților Mediciniști Constanța
Ediția a VIII-a 1-4 aprilie 2004 București - Societatea Studenților în Medicină din București,
  • coordonator dr. Olivia Sgarbura
Ediția a IX-a 12-15 mai 2005 București Cercul Militar Național, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • coordonator dr. Oana Tudorache
Ediția a X-a 23-26 noiembrie 2006 București Palatul Parlamentului, București
Sala Iorga [1]
Societatea Studenților în Medicină din București,
  • coordonator dr. Carmen Mitran
Ediția a XI-a decembrie 2007 București Palatul Parlamentului, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • Coordonator administrativ dr. Costin Minoiu,
  • Coordonator științific dr. Carmen Mitran
Ediția a XII-a decembrie 2008 București Palatul Parlamentului, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • Presedinte al Congresului dr. Anca Chelariu-Raicu,
  • Secretar General al Congresului Ioan-Alexandru Diaconu
Ediția a XIII-a decembrie 2009 București Palatul Patriarhiei, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • Coordonator administrativ dr. Anca Chelariu-Raicu,
  • Coordonator științific dr. Ioana Goganau
Ediția a XIV-a 9-12 decembrie 2010 București Palatul Parlamentului, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • Coordonator administrativ dr. Ruxandra Dăscalescu,
  • Coordonator științific Elena Mihailescu
Ediția a XV-a 30-noiembrie- 4 decembrie 2011 București Palatul Regal, București Societatea Studenților in Medicină din București,
  • Presedinte și Coordonator administrativ Ioan-Alexandru Diaconu,
  • Coordonator științific Luisa Bâcă
Ediția a XVI-a 6-9 decembrie 2012 București Palatul Parlamentului, București Societatea Studenților în Medicină din București,
  • Coordonator administrativ Adelina Toma
  • Coordonator științific Ioana Tofolean
Ediția a XVII-a 5-8 decembrie 2013 București Palatul Parlamentului,București Societatea Studenților în Medicină din București
  • Coordonator administrativ Adelina Toma
  • Coordonator științific Raluca Tipa
Ediția a XVIII-a 19-22 martie 2015 București Muzeul Național de Artă al României, București Societatea Studenților în Medicină din București
  • Președinte al Congresului: Adelaida Marcu
  • Coordonator Administrativ: Iulia Niculae
  • Coordonator Științific: Alina-Maria Smaranda
Ediția a XIX-a 10-13 decembrie 2015 București Palatul Parlamentului, București Societatea Studenților în Medicină din București
  • Președinte al Congresului: Ana-Adelina Afetelor
  • Coordonator Administrativ: Andra Mitroi
  • Coordonator Științific: Alina-Maria Smaranda
Ediția a XX-a 8-11 decembrie 2016 București Palatul Patriarhiei, București Societatea Studenților în Medicină din București
  • Președinte al Congresului: Ana-Adelina Afetelor
  • Coordonator Administrativ: Ștefan-Viorel Rinu
  • Coordonator Științific: Gheorghe Potlog

Presedinți ai Societății de la reînființarea sa din 1990[modificare | modificare sursă]

  • 1990-1991 dr. Vlad Moisescu, chirurg, România
  • 1991-1992 dr. Dinu Efrim
  • 1992-1994 dr. Cristian Cheleș, ginecolog, România
  • 1994-1997 dr. Silviu Păun, medic, România; Consilier al Rectorului, UMF Carol Davila [2012-]
  • 1997-1999 dr. Cirstea Daniel, medic, România
  • 1999-2001 dr. Silviu Pițuru, medic, România; Secretar Sef al UMF Carol Davila [2012-]
  • 2001-2002 dr. Mihai Ene, medic, România
  • 2002-2003 dr. Costin Cibea, psihiatru, România
  • 2003-2004 dr. Sebastian Zavoian, pediatru, SUA
  • 2004-2005 dr. Alin Bulugean, medic
  • 2005-2008 dr. Oana Tudorache, medic de urgență, România
  • 2008-2010 dr. Anca Chelariu-Raicu, ginecolog, România
  • 2010-2012 dr. Ioan-Alexandru Diaconu, medic Boli Infectioase, România
  • 2012-2014 dr. Cristian Moise, medic Medicină Internă
  • 2014-2015 dr. Adelaida Marcu, medic Chirurgie Plastică
  • 2015-2016 stud. Alina Calmuc
  • 2016-2017 stud. Ana-Adelina Afetelor

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]