Michael Joseph Oakeshott

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Michael Oakeshott
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Greater London, Londra⁠(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Acton⁠(d), Langton Matravers⁠(d), Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
politolog[*]
cadru didactic universitar[*]
scriitor
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[5][6] Modificați la Wikidata
Filozofia occidentală
Filozofia secolului 20
Școală/tradițieConservatism
InfluențeA influențat
Platon, Aristotel, Hobbes, Spinoza, Immanuel Kant, Burke, Hegel, F.H. BradleyRoger Scruton

Michael Joseph Oakeshott (n. 11 decembrie 190119 decembrie 1990) a fost un filozof englez cu un interes special în Teoria politică și filozofia culturii, și în particular în filozofia istoriei, educației, religiei și esteticii. Este considerat astăzi ca unul din cei mai importanți intelectuali conservativi ai secolului 20[7], respectiv un critic constant al doctrinelor politice de natură constructivistă.

Viață timpurie[modificare | modificare sursă]

Oakeshott a studiat la colegiul Gonville and Cains, din Cambridge, unde a obținut titlul de Master of Arts. Mai târziu, el a devenit membru al colegiului Nuffield, din Oxford. El și-a încheiat cariera academică în calitate de profesor la London School of Economics.

Filozofie[modificare | modificare sursă]

Anii 1930[modificare | modificare sursă]

Gândire politică[modificare | modificare sursă]

Conduita rațională[modificare | modificare sursă]

"Conduita rațională" este un eseu apărut în volumul Rationalism in Politics and Other Essays (1962). Această lucrare cuprinde o critică a teoriilor politice de tip constructivist, care urmăresc să reformeze instituțiile în urma unei analize raționale a eficienței lor. Oakeshott, care adoptă o poziție conservatoare, afirmă că dezideratul constructiviștilor nu este posibil. Aceasta se întâmplă deoarece mintea umană nu are o activitate în întregime rațională, ci funcționează cu o serie de rutine și prejudecăți în fundal.

Oakeshott ilustrează această teză dând ca exemplu ceea ce era privit în epoca victoriană ca fiind "îmbrăcămintea rațională" pentru femeile care merg pe bicicletă. Chiar dacă aceste costume erau mai favorabile pedalatului decât obișnuitele rochii ale epocii, ele continuau să țină cont de prejudecățile existente atunci. Un echipament complet rațional nu putea fi imaginat, din cauza cutumelor pe care mintea umană se obișnuise să le respecte.

Opere filozofice[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Michael Oakeshott, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Michael Oakeshott, Internet Philosophy Ontology project, accesat în  
  4. ^ a b Michael Oakeshott, Babelio 
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ Fuller, T. (1991) "The Work of Michael Oakeshott", Political Theory, Vol. 19 No. 3.

Legături externe[modificare | modificare sursă]