Consiliul Europei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Consiliul Europei

Palais de l'Europe, Europarådets sete siden 1977
Abreviere
CoE
Drapelul Europei
Imnul EuropeiOdă bucuriei(orchestral)
ÎnființareTratatul de la Londra (1949)
TipRegional organizație interguvernamentală
SediuPalatul Europei, Strasbourg, Franța
Apartenență
Limbi oficialeEngleză, Franceză[1]
Alte limbi de lucru: Germană, Italiană, Rusă[2][3]
Secretar generalMarija Pejčinović Burić
Secretar general adjunctGabriella Battaini-Dragoni
Președinte Adunarea ParlamentarăRik Daems
Președinte Comitetul MiniștrilorLuigi Di Maio
Președinte CongresAnders Knape
Buget496.000.000 de euro[4]  Modificați la Wikidata
www.coe.int
Placă care comemorează prima sesiune a Adunării Consiliului Europei de la Universitatea din Strasbourg

Consiliul Europei (CoE; franceză Conseil de l'Europe) este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.[5]

România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006.

Componența[modificare | modificare sursă]

Consiliul Europei este compus din 46 de state membre la care se adaugă o serie de state cu statut de observator.

State membre[modificare | modificare sursă]

     Ţările fondatoare

     Ţări care au aderat după fondare

     Candidaţi oficiali

     Foşti membri

     Observatori la Adunarea Parlamentară

     Observatori la Comitetul Miniștrilor

     Observatori la Comitetul Miniștrilor și Adunarea Parlamentară

State cu statut de observator[modificare | modificare sursă]

*- Belarus s-a retras in 1999.

**- S-a angajat ca stat cu statut de observator, după Înțelegerea de la Lisabona (2003).

Foste state membre[modificare | modificare sursă]

  • Federația Rusă (a aderat în 1996, s-a retras în 2022, cu câteva ore înainte să fie votată excluderea acesteia de către consiliu)

Obiective[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „No”. assembly.coe.int. Accesat în . 
  2. ^ „Did you know?”. Accesat în . English and French are the official languages of the Council of Europe. German, Italian and Russian are used as working languages. 
  3. ^ „Resolution 2208 (2018): Modification of the Assembly's Rules of Procedure: the impact of the budgetary crisis on the list of working languages of the Assembly”. Accesat în . The draconian reduction in the Assembly’s budget for 2018 and 2019, a consequence of Turkey’s decision to revert to its initial status of ordinary contributor to the Council of Europe budget, calls for drastic measures. ... In this context, the Assembly refers to the clear position it adopted, notably in Resolution 2058 (2015) on the allocation of seats in the Parliamentary Assembly with respect to Turkey, making the introduction of Turkish as a working language of the Assembly strictly conditional upon the Committee of Ministers' decision to approve Turkey’s request to become a major contributor to the Council of Europe’s budget and to allocate the corresponding funds to the Assembly. 
  4. ^ https://www.coe.int/fr/web/about-us/budget  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ „Home”. Committee of Ministers. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]