G.N. Flerov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gheorghi N. Flerov
RUSMARKA-1660.jpg
Gheorghi N. Flerov
Date personale
Născut2 martie 1913(1913-03-02)
Rostov-on-Don, Russian Empire
Decedat (77 de ani)
Moscow, Soviet Union
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
inventator
fizician nuclearist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRSFS Rusă  Modificați la Wikidata
Domeniufizică nucleară  Modificați la Wikidata
InstituțieInstitutul Unificat de Cercetări Nucleare  Modificați la Wikidata
Alma MaterLeningrad Polytechnic Institute
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia de Științe a URSS[*]  Modificați la Wikidata
DoctoranziIuri Țolacovici Oganesian
Sergey Polikanov[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin
Premiul de stat al URSS
Ordinul Lenin
Erou al Muncii Socialiste
Ordinul Revoluției din Octombrie[*]
Order of the Patriotic War 1st class[*]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Kurchatov Medal[*] ()
D. I. Mendeleyev Gold Medal[*]
Premiul Lenin
Ordinul Steaua Roșie[*]
Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*]  Modificați la Wikidata

Gheorghi Nicolaevici Flerov (în rusă: Гео́ргий Никола́евич Флёров, în engleză: Georgy Nikolayevich Flyorov, n. , Rostov-pe-Don, Imperiul Rus[1] – d. , Moscova, URSS) a fost un fizician nuclearist sovietic, cunoscut pentru descoperirea fisiunii spontane și pentru contribuția sa la fizica reacțiilor termice. Este de asemenea cunoscut pentru scrisoarea sa adresată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial lui Iosif Vissarionovici Stalin, prin care îi solicita acesuia demararea proiectul sovietic de dezvoltare a bombei atomice.

În 2012, elementul 114 a fost numit flerovium, iar Laboratorul pentru Reacții Nucleare din cadrul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare poartă numele său.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Flyorov sa născut la Rostov-pe-Don și a studiat în cadrul Institutului Politehnic din Leningrad (în prezent, Universitatea Politehnică Petru cel Mare din Sankt Petersburg) unde s-a specializat în termofizică și fizică nucleară.

în aprilie 1942 – în timp ce activa ca locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice – i-a scris lui Stalin, subliniind tăcerea suspectă a Statelor Unite, Marii Britanii și Germaniei cu privire la fisiunea nucleară.[3] Insistențele lui Flyorov cu privire la „construirea fără întârziere a bombei de uraniu”[4] au condus în cele din urmă la dezvoltarea proiectului bombei atomice sovietice.

În 1940, alături de Konstantin Petrzak, a descoperit fisiunea spontană.

În anii '70 a pretins că a descoperit două elemente metalice de tranziție, seaborgiu[5] și bohriu.[6]

În 1957 a fondat Laboratorul pentru Reacții Nucleare Flerov, unul dintre laboratoarele principale ale Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, a cărui director a fost până în 1989. De asemenea, în aceeași perioadă a prezidat Consiliul științific al Academiei de Științe a URSS .

Onoruri și premii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Флёров Георгий Николаевич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  2. ^ Brown, Mark (). „Two Ultraheavy Elements Added to Periodic Table”. Wired. Accesat în . 
  3. ^ Kean, Sam (). The Disappearing Spoon: And Other True Tales of Madness, Love, and the History of the World from the Periodic Table of the Elements. Little, Brown. pp. 86–. ISBN 978-0-316-08908-1. 
  4. ^ Cochran TB et al. (1995) Making the Russian bomb from Stalin to Yeltsin, Natural Resources Defense Council
  5. ^ Oganesyan Yu.Ts.; Tret'yakov Yu.P.; M'inov A.S.; Demin A.G.; A.A. Pleve A.A.; Tret'yakova S.P.; Plotko V.M.; Ivanov M.P.; Danilov N.A. (). „Synthesis of neutron-deficient isotopes of fermium, kurchatovium, and element 106”. JETP Letters. 20 (8): 265. Bibcode:1974JETPL..20..265O.  Original Russian version.
  6. ^ Oganesyan Yu.Ts.; Demin A.G.; Danilov N.A.; Ivanov M.P.; Il'inov A.S.; Kolesnikov N.N.; Markov B.M.; Plotko V.M.; Tret'yakova S.P. (). „Synthesis of neutron-deficient isotopes of fermium, kurchatovium, and element 106”. JETP Letters. 23 (5): 277. Bibcode:1976JETPL..23..277O.  Original Russian version.

Legături externe[modificare | modificare sursă]