Valeriu Traian Frenţiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Afiliere religioasă | Episcop român unit cu Roma |
| Funcţia episcopală | |
| Sediul | Oradea |
| Titlul | Episcop de Oradea Mare |
| Formulă de adresare | Preasfinţia Voastră |
| Perioada | 1922 - 1952 |
| Predecesor | Dumitru Radu |
| Succesor | Vasile Hossu |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire preot | 21 septembrie 1898 |
| Hirotonire episcopală | 5 august 1910 |
| Episcop consacrator | Mihai Pavel |
| Titluri precedente | Episcop de Lugoj (1912 - 1922) |
| Date personale | |
| Data naşterii | 25 aprilie 1875 |
| Locul naşterii | Reşiţa |
| Data morţii | 11 iulie 1952 |
| Locul morţii | Sighetu Marmaţiei |
Valeriu Traian Frenţiu (n. 25 aprilie 1875, Reşiţa - d. 11 iulie 1952, Sighet), a fost un episcop român unit cu Roma, arestat în 1948 de autorităţile comuniste şi decedat în închisoarea Sighet.
Cuprins |
[modifică] Originile şi studiile
Tatăl său se numea Ioachim şi a fost preot, iar mama sa se numea Rozalia.
A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898). În 1902 a fost promovat doctor în Teologie.
[modifică] În clerul greco-catolic
A fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi paroh, protopop de Orăştie, cancelar, apoi vicar foraneu.
[modifică] Episcop greco-catolic
Pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, a fost numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922, Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.
După moartea în 1941 a mitropolitului Alexandru Nicolescu, episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum în funcţia de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revenit la Oradea.
[modifică] Sub prigoana comunistă şi sfârşitul vieţii
La Oradea fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.
Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.
[modifică] Succesiunea Apostolică
Între paranteze sunt notaţi anii consacrărilor episcopale.
- Episcop Valeriu Traian Frenţiu † (1913)
- Episcop Mihai Pavel † (1873)
- Arhiepiscop Ioan Vancea de Buteasa † (1865)
- Episcop Iosif Pop-Silaghi Sǎlǎgeanu † (1863)
- Arhiepiscop Alexandru Sterca-Şuluţiu † (1851)
- Episcop Vasile Erdeli † (1843)
- Episcop Ioan Lemeni † (1833)
- Episcop Samuil Vulcan † (1807)
- Episcop Ioan Bob † (1784)
- Episcop Grigore Maior † (1773)
- Episcop Vasilije Božičkovič † (1759)
- Episcop Manuel Mihail Olsavszky † (1743)
- Episcop Inocenţiu Micu-Klein † (1730)
- Episcop George Genadie Bizanczy † (1715)
- Episcop Lev Kiska † (1711)
- Episcop Jurij Vinnickij † (1700)
- Episcop Lev Zalenszkij † (1678)
- Episcop Kiprian Zsochovszkij † (1671
- Episcop Havrijil Kolenda † (1652)
- Episcop Antin Szielava † (1624)
- Episcop Joszif Veljamin Ruckij † (1613)
- Episcop Ipatij Potij † (1593)
- Episcop Michajlo Rahoza † (1589)
- Episcop Jeremiasz Tranosz † ( cca. 1565)
[modifică] Legături externe
- Articol despre Episcopul Frenţiu
- Cei 12 Episcopi Martiri: PS Valeriu Traian Frentiu
- Catholic Hierarchy: Bishop Valeriu Traian Frentiu
- Episcopia de Oradea Mare
| Mitropoliţi şi episcopi anticomunişti în România | ||
|---|---|---|
| BRU | Vasile Aftenie | Ioan Bălan | Tit Liviu Chinezu | Ioan Dragomir | Valeriu Traian Frenţiu | Iuliu Hirtea | Iuliu Hossu | Ioan Ploscaru | Alexandru Rusu | Ioan Suciu | Alexandru Todea | | |
| BRC | Szilárd Bogdánffy | Adalbert Boroş | Alexandru Cisar | Ioan Duma | Anton Durcovici | Imre Erös | Áron Márton | Augustin Pacha | Johannes Scheffler | Joseph Schubert | |
| BOR | Grigorie Leu | Nicodim Munteanu | Visarion Puiu | |

