Vasile Erdeli

Vasile Erdeli
Afiliere religioasă	Episcop român unit cu Roma
Funcția episcopală
Sediul	Oradea
Titlul	Episcop de Oradea Mare
Formulă de adresare	Preasfinția Voastră
Perioada	1843 - 1862
Predecesor	Samuil Vulcan
Succesor	Iosif Pop Silaghi
Cariera religioasă
Hirotonire preot	20 noiembrie 1820
Hirotonire episcopală	11 iunie 1843
Episcop consacrator	Ioan Lemeni
Alte funcții	Canonic al Capitlului Catedralei din Oradea
Date personale
Data nașterii	1 august 1794
Locul nașterii	Macău, Cenad (Ungaria)
Data morții	17 martie 1862
Locul morții	Oradea

Vasile Erdeli, cunoscut și cu numele de Vasile Erdeli-Ardeleanu, s-a născut la 1 august 1794, la Macău (în maghiară Makó), în comitatul Cenadului, azi în Ungaria, și a decedat la 17 martie 1862, la Oradea. A fost episcop român unit al Diecezei de Oradea Mare, între anii 1843 – 1862.

Originea și studiile

Cel care va deveni episcopul greco-catolic Vasile Erdeli-Ardeleanu s-a născut în orașul Macău, din comitatul Cenadului, azi în Ungaria, într-o familie de oieri români, plecați din Budureasa.

Știm că și-a făcut studiile secundare la Timișoara și apoi la Oradea, ca elev al Seminarului Tinerimii Române Unite, pe care le-a încheiat în anul 1815. În perioada 1815 – 1816, a studiat un an la Academia de Drepturi de la Oradea, iar apoi, în perioada 1816 – 1817, anul I de teologie, la Seminarul latin tot de la Oradea. Anul al doilea de teologie l-a făcut la Budapesta, iar, începând cu toamna anului 1818, și-a continuat studiile teologice, anii al III-lea și al IV-lea, la Viena, pe care le-a încheiat în anul 1820. De la Viena s-a întors acasă.

Preot

La 20 noiembrie 1820, Vasile Erdeli-Ardeleanu a fost hirotonit preot celib și, în perioada 1821 – 1829, a îndeplinit funcția de administrator parohial, iar apoi pe cea de preot la Beiuș. S-a mutat, în anul 1829, la Olosig, Oradea, unde a fost numit preot. La data de 9 iunie 1835, Vasile Erdeli-Ardeleanu a primit funcția de canonic al Capitlului Catedralei din Oradea, iar apoi a devenit și rector al Seminarului greco-catolic din Oradea (1836 – 1848). În continuare, Vasile Erdeli-Ardeleanu a urcat treapta de canonic custode, precum și pe cea de asesor al tablelor judiciare din comitatele Cenad și Ciongrad.

Episcop

La 11 iunie 1843, Vasile Erdeli-Ardeleanu a fost numit iar apoi sfințit episcop de Oradea, al Bisericii Române Unite cu Roma de către episcopul Ioan Lemeni de la Blaj. Chiar și înainte de a fi hirotonit episcop, începând din anul 1832, până în anul 1848, Vasile Erdeli-Ardeleanu a făcut multe vizitații canonice în Banat și a reușit să mărească numărul parohiilor de la 2 la 22. La Carei, Satu Mare, a înființat un vicariat. În dioceza pe care o conducea, a clădit și reparat 50 de biserici.

A recomandat preoților și credincioșilor să se aboneze la „Gazeta de Transilvania” care apărea la Brașov. A introdus limba română ca limbă de predare, începând cu 4 martie 1849, în locul limbii latine, la gimnaziul de băieți din Beiuș, ridicat în rang de liceu cu 8 clase. L-a numit pe canonicul Iosif Pop Sălăjanul inspector școlar diecezan. A ridicat școlile normale de la Oradea și de la Beiuș la 4 clase. Vasile Erdeli-Ardeleanu, ca și Emanoil Gojdu, în timpul revoluțiilor de la 1848 – 1849 din Transilvania și din Ungaria, a promovat înfrățirea româno-maghiară, dar, îndată după capitularea de la Șiria, Arad a revoluționarilor maghiari kossuthiști, l-a sprijinit, în mod public, pe Francisc Iosif I, împăratul Imperiului Habsburgic. În toiul luptelor dintre trupele de intervenție țariste cu revoluționarii maghiari conduși de Lajos Kossuth, l-a găzduit, în mod călduros, pe generalul țarist Erivan Paskievici, la Beiuș. În anul 1849, i-a fost prezentat de acesta împăratului, care l-a decorat și făcut baron, ca și pe Andrei Șaguna, de altfel, și pentru aceleași motive. În ianuarie 1850, într-o petiție adresată împăratului, l-a rugat pe acesta să transforme Principatul Ardealului în „Țara Românilor”, iar împăratul să primească titlul de „Mare Principe al Românilor”.

Vasile Erdeli-Ardeleanu a reușit, cu sprijinul guvernatorului Ungariei, arhiducele Albrecht, înființarea unei catedre de limbă și literatură română la Universitatea din Budapesta, începând cu anul universitar 1862 – 1863. La această catedră a fost numit profesorul Alexandru Roman (1826 - 1897), membru fondator al Academiei Române de la București și publicist, care predase limba română, începând cu anul 1850, la Liceul Premonstrantes din Oradea.

În timpul păstorirei sale, Episcopia greco-catolică de Oradea, a trecut de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Strigoniu sub cea a Mitropoliei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș.

Sfârșitul

Episcopul Vasile Erdeli-Ardeleanu a murit la vârsta de 68 de ani, la Oradea, la data de 17 martie 1862. A fost înmormântat în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea.

Surse bibligrafice

• Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994 (p. 216, 287).

Legături externe

• ro Pagina Web a Episcopiei Române Unite cu Roma de Oradea