Comuna Bălăcița, Mehedinți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bălăcița
—  Comună  —

Țară  România
Județ Mehedinți

SIRUTA 110535

Localități componente Bălăcița, Dobra, Gvardinița

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.830 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si localitatile Gvardenita si Dobra.

In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare istorice, documente, sapaturi arheologice, situl arheologic « Brazda lui Novac » - sec.IV epoca romana, santul de aparare trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la poz. 31, MH-I-s-B-10055 -si cel din Dobra, in curtea scolii, acesta fiind o asezare din epoca bronzului, cultura Verbicioara, pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.

Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai 1533.

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de est a judetului Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie inalta”.

Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri) separate de vai largi se spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor campuri si a “Balacitei” urmare a situarii localitatii in centrul campurilor.

Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe valea paraului Desnatui.

Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin drumuri judetene si drumuri comunale.

Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita judetului Dolj – Balacita – Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si Dobra, facand legatura rutiera intre ele si este modernizat.

In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum judetean DJ 607 Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu drumul national DN6 si cu celalalte comune invecinate. Acest drum strabate localitatile Balacita si Gvardenita si este modernizat. Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ 561A Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu localitatile invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita unde se intersecteaza cu celalate doua drumuri DJ 606 si DJ 607. Drumul comunal DC 93 face legatura intre Dobra si Padina Mare. Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ 606. Drumul DC 93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi. Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi nemodernizate din balast si pamant. Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator.

Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la intersectia cu drumurile principale sau cu strazile existente impune existenta unor poduri de beton, pe care circulatia sa se desfasoare in conditii bune. Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in extremitatea medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei la sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului. Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe poduri plate iar Gvardenita in Valea Desnatuiului.

Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea de poduri plate (cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri variaza de la 270-280 m la 240-250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief sunt afectate de fenomene de instabilitate . Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa si nu au canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care functioneaza nu acopera necesarul locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si zona centrala unde sunt amplasate majoritatea obiectivelor. In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453 locuitori a caror ocupatie de baza este agricultura. Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar permanenta a populatiei, rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au fost stopate.

Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are 1400 locuitori, satul Dobra se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri neproductive. Localitatile sunt constituite din gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de confort, locuintele sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim de inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul construit este in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent din materiale durabile precum caramida, beton. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in identificarea solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, elaborarea unor programe de finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a valorilor turistice, comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului de campie, fiind considerata ca o ” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj. Comuna este putin atractiva sub raport turistic, peisajele sunt monotone si prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea Dobra se semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi restaurat.

Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice. Toate aceste elemente punctiforme reprezinta elemente de atractie pentru turismul de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci anual, precum si un tirg de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui, alaturi de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica. Din punct de vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune de o zona de agrement. O zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar, salcam si nuci de circa 3 ha de la Gvardenita. Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta, pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si agroturismul.

Clima Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile dominante sunt cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea unitatilor de relief. Caracteristicile climatice sunt : * durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500 ore * temperatura medie anuala = 11 gr. ; * temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C * temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C * media anuala a umezelii relative ; 76 % * precipitatii medii anuale = 500 mm * intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an * viteza medie a vantului – 20 m/sec.

Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si animale.

Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si terenul redat agriculturii.

Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au fost destelenite, terenul redandu-se agriculturii. In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei alcatuire intra urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia pseudocacia). In afara de aceste specii mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru, nucul.

Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust si de colilii. Pasunile ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul berzii, martisorul de camp, murul, firuta bulboasa.

Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, mazare, etc. Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul cenusiu, popandaul, harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul, nevastuica.

Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria, dumbraveanca albastra, diferite specii de ciori (cioara de semanaturi, stancuta gusata), turtureaua, gugustiucul, lastunul. Solurile Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527 ha. si este in procent de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate si favorabilitate. Teritoriul comunei este dominat de soluri de tip brun-roscate. Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt variate: luturi lossoide, luturi argile si nisipuri.

In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase varietati: soluri brun-roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte. Aceste soluri se folosesc pentru cultivarea graului, porumbului, florii soarelui ca si pentru livezi de pomi fructiferi.

Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura. Subsolul Din punct de vedere al resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un grad redus de fragmentare, nu au fost scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile geologice si geofizice au fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la iveala statia de nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a orasului Vinju Mare. In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut de drumurile judetene (DJ 606, DJ607, DJ561) modernizate. Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vinju Mare pe de o parte si judetul Dolj pe de alta parte.

Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si Dobra facind legatura rutiera intre ele. In localitatea Balacita, drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu drumul judetean DJ607 Timna- Biclesi – Gvardenita. Drumul judetean DJ561A face legatura cu localitatile Balacita- Oprisor-Limita judet Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita, unde se intersecteaza cu celelalte doua drumuri DJ606 si DJ607. Aceasta intersectie nu este sistematizata corespunzator. Drumul comunal DC93 –Dobra –Slasoma- DJ563A –care face legatura cu comuna Padina Mare.

Acest drum nu este modernizat, strabate localitatea Dobra, unde se intersecteaza cu drumul judetean DJ606, intersectie care nu este sistematizata. Celelalte drumuri din localitate sunt nesistematizate si nemodernizate. Intersectiile dintre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator. De asemeni, se impune realizarea unor poduri si podete peste paraul Desnatui unde nu exista. Localitatea Balacita se gaseste amplasata pe directia vest-est la drumul judetean D.J. 606 si din care se ramifica drumul judetean D.J. 671 E ce strabate localitatea pe o lungime de cca 2,10 km. Celelalte drumuri din localitate s-au dezvoltat haotic si strabat localitatea pe traseu cu pante dictate de relief, unele legind trupuri de intravilan izolate – sunt nesistematizate si nemodernizate. In concluzie se poate spune: * circutatia rutiera intre localitatile comunei dar si in interiorul localitatilor este asigurata de drumul judetean DJ 606 modernizat, de drumul judetean DJ 607 modernizat si de DJ 561A si drumuri mai sus mentionate, cu stare de viabilitate necorespunzatoare, nemodernizate, intersectii nesistematizate.

In localitati reteaua stradala, este nesistematizata, cu strazi de balast, sau pamant, fara santuri sau rigole, fara trotuare, intersectii nerezolvate insa strazile au prospectul existent care permite modernizarea fara afectarea frontului construit. * necesitatea prioritara a comunei o reprezinta determinarea retelei majore de circulatie pentru eliminarea sau reducerea disfunctionalitatilor existente, dimensionarea corecta a drumurilor si profilurilor caracteristice, modernizarea drumurilor existente, si din alte fonduri decat cele locale.

Transportul marfa este asigurat de firme comerciale cu capital de stat si privat din Vanju Mare, cat si de cetateni particulari. In ce priveste transportul in comun intre cele trei localitati locuitorii circula pe jos sau cu masini personale. Legatura intre comuna si localitatile importante din zona, se face cu mijloace de transportul in comun care rezolva si problema navetismului, si se realizeaza prin reteaua rutiera existenta .

Potentialul economic al teritoriului administrativ al comunei Balacita este analizat in functie : * populatia si forta de munca – la 01. 01. 2002 populatia activa reprezinta 42 % din total populatie, din care populatia ocupata este de circa 23 % - persoane, in special in sectorul agricol privat. * unitati de productie - in teritoriul comunei nu exista activitate de industrie mica sau depozitare. * resursele naturale – solurile brun roscate sunt pretabile culturilor mari, subsolul este sarac, sunt identificate nisipuri si pietrisuri in zona satului Dobra si Gvardenita. * Institutii publice si servicii: invatamint, asistenta medicala, dotari culturale si administrative care sunt in general satisfacatoare necesitatilor locuitorilor; * infrastructura si echiparea tehnico-edilitara: reteaua rutiera este satisfacatoare si asigura legatura intre toate localitatile judetului, cele trei localitati sunt partial echipate edilitar in sensul ca, alimentare cu apa este partial in Balacita, Gvardenita urmeaza sa fie echipata cu alimentare cu apa iar canalizarea nu exista in niciuna din localitati.

Pe teritoriul comunei nu au fost infiintate activitati economice care sa valorifice potentialul uman si material de care dispune comuna. Activitati economice principale: Morărit şi panificaţie Facilitati oferite investitorilor: Concesionare teren, Forţă de muncă, Acordare de spaţii şi terenuri pentru activităţi comerciale.

Conform estimărilor(1), la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Bălăciţa constituia 3127 persoane, 17.59% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 24.4 locuitori/km2. La recensământul din anul 2002(2), populaţia comunei alcătuia 3555 locuitori, 50.01% bărbaţi şi 49.99% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 15.22% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 35.75% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 27.7 locuitori/km2. Populatia- elemente demografice si sociale Din date statistice, comuna Balacita cu cele 3 localitati in componenta avea la recensamantul din anul 2002 o populatie stabila de 3555 locuitori, iar la nivelul anului 2008 o populatie de 3216 locuitori. Din datele obtinute de la primarie la nivelul anului 2009 populatia comunei este de 3453 locuitori si 1624 gospodarii. La suprafata comunei de 9895 ha, rezulta o densitate de 35 locuitori / kmp in anul 2002 scazuta fata de media judetului (65 locuitori /kmp.) Evolutia populatiei Procesul de scadere a populatiei este caracteristic si mediului rural, si datorat in principal imbatrinirii populatiei si scaderii natalitatii. Situatia economica caracteristica perioadei actuale se reflecta si in componenta sociala, astfel ca exista tendinta de intoarcere in mediu rural a persoanelor care au domiciliul in localitati si nu mai dispun de locuri de munca in orase. La nivelul comunei se constata o usoara stabilizare a populatiei, si aceasta pe baza sporului migrator. Prognozarea populatiei in aceste conditii se face in ipoteza imbunatatirii comportamentului demografic odata cu revigorarea contextului economic si va trebui mentinuta prin politici economico- sociale, prin oferirea de locuri de munca in localitati. De asemeni, stabilizarea in plan economic poate conduce la o redresare in plan socio-demografic si la o crestere usoara a populatiei pe baza imbunatatirii sporului natural. Se poate prognoza o crestere a populatiei in urmatorii 10 ani la cca. 1600 persoane.

Agricultura este activitatea de baza in teritoriu, terenul agricol avind ponderea de peste 90% din suprafata comunei si fiind partial echipata cu sistem de irigatii. Zona in care este amplasata comuna este favorabila culturii porumbului, griu, floarea soarelui, in, struguri. Terenul agricol este exploatat in principal: * de persoane fizice – 6641ha. * de persoane private juridice – 1050 ha. * de consiliul local (proprietatea privata a comunei)- 492 ha. * de alti detinatori(stat)- 346 ha. In urma aplicarii Legii nr 18/1991 in teritoriul comunei proprietatea particulara este preponderenta. Suprafata agricola reprezinta 96,28% din teritoriul comunei si este in proprietatea privata a persoanelor fizice in procent de 69,70%. In medie o gospodarie detine cca 3,06 ha. teren agricol si nu se inregistreaza forme asociative de lucrare a pamintului . Activitati specifice zonei: Agricultură (cultură mare), Creşterea animalelor (oilor). Ocupaţia de bază este agricultura, axată mai mult pe creşterea animalelor (în jur de 5000 de capete) şi cultivarea plantelor, mai puţin predominant fiind pomicultura. Silvicultura Fondul forestier ocupa 1,08 % din teritoriul administrativ, respectiv 107 ha. Din care 88 ha sunt proprietate particulara si 19 ha sunt proprietate publica. Acestea au in special rol de protectie si productie si sunt constituite in general din specii precum: salcam,stejar, fag, cer, precum si tufarisuri . Padurea apartine ROMSILVA este padure pentru protectia terenurilor si solului. Fondul silvic apartine de Ocolul Silvic, Vj. Mare. Agricultura - ramane indeletnicirea de baza a locuitorilor, dar principala bogatie a comunei, terenul agricol, nu este valorificat eficient. Pentru revigorarea agriculturii ca principala sursa de venituri a locuitorilor este necesar: • Refacerea sistemului de irigatii si punerea acestuia adaptat suprafetelor proprietatii private. • Exploatarea pamintului si cresterea animalelor trebuie sa depaseasca sistemul familial sau privat prin infiintarea de ferme agrozootehnice, prin asocierea gospodariilor populatiei, un manajement calificat. • Organizarea unui sistem de colectare a produselor agroalimentare • Infiintarea de unitati de prelucrare a produselor legumicole si animale • Reabilitarea terenurilor agricole cu potential scazut prin lucrari de amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante In teritoriul localitatilor sunt rezervate suprafete partial ocupate cu constructii (in conservare) in care se pot desfasura din initiativa privata diverse activitati agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole. La Balacita exista o moara in conservare.

În localitatea Bălăcița se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI:[3] MH-I-s-B-10055.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bălăcița

     Români (87.45%)

     Romi (7.34%)

     Necunoscută (5.15%)

     Altă etnie (0.03%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bălăcița

     Ortodocși (94.31%)

     Necunoscută (5.15%)

     Altă religie (0.53%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăcița se ridică la 2.830 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.555 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,46%), cu o minoritate de romi (7,35%). Pentru 5,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,31%). Pentru 5,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.