Podișul Secașelor
 |
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în martie 2006 |
 |
Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți. |
Cuprins |
Așezare [modificare]
Podișul Secașelor este situat între râul Târnava Mare la nord, munții Cândrelului și Depresiunea Sibiului la sud, la est este limitat de Subcarpații Transilvaniei, iar la vest de Culoarul Alba Iulia-Turda.
Relieful [modificare]
Podișul Secașelor are un relief de dezvoltat pe formatiunile sedimentare din bazinul Transilvaniei si este rezultattul modelarii policiclice. Peisajul a suferit o transformare puternică în primul rând din cauza omului, însă și din cauze naturale. Totuși Podișul Secașelor dispune de un relief diversificat cu zone care atrag atenția celor care au cunoscut sau care vor cunoaște zona. Multe pensiuni și moteluri sunt gata de a oferi turiștilor tot ceea ce este nevoie pentru o vacanță frumoasă, dar în primul rând sănătoasă.
Clima [modificare]
Climatul specific acestei regiuni este un climat de dealuri și podișuri. Precipitațiile medii anuale sunt între 500-600 mm iar temperatura aerului în luna ianuarie este de -3º — -4°C, pe când temperatura medie a lunii iulie atinge cote cuprinse între 19 și 21 de grade C.
Vegetația și fauna [modificare]
Vegetația acestei zone este formată într-o mare parte din păduri de stejar și stejar pufos (predominant cer si garniță). Fauna asociată Podișului Secașelor cuprinde specii de mamifere, reptile și păsări specifice. În Podișul Secașelor se găsește rezervația geologică și geomorfologică Râpa Roșie.
Sol [modificare]
Solurile sunt srâns legate de rocă, vegetație, climă și evoluează în timp. În aceasta zonă sunt cernoziomuri argiloiluviale, pseudorendzine, soluri cernoziomoide și soluri brune eumezobazice. Alunecările de teren constituie o mare problemă pentru locuitorii acestei zone deoarece despăduririle au ajuns la o cotă alarmantă și pentru că nu sunt foarte mulți cei care încearcă să împădurească zona, alunecările de teren sunt inevitabile.
Ape [modificare]
Podișul Secașelor este străbătut de mai multe râuri dintre care cele mai importante sunt Secașul Mare și Secașul Mic.(Vezi Bazinul Secașului Mic).
Economie [modificare]
Dezvoltarea durabilă asigură satisfacerea cerințelor generațiilor fără a compromite capacitatea generațiilor următoare de a-și satisface propriile necesități. Podișul Secașelor cuprinde areale cu un potențial funciar ridicat, care poate favoriza dezvoltarea unei agriculturi intensive și performante. Elementul geografic de interes european din aceasta zonă rămâne terenul arabil care poate aduce un profit mare însă toate acestea sunt posibile numai în urma unor eforturi de modernizare a utilajelor și a practicării agriculturii ecologice. Astfel, date fiind condițiile în care se poate realiza agricultură, însă și din cauza cerințelor, o mare parte din agricultura din Podișul Secașelor este agricultură ecologică. Principalele surse de poluare sunt din industria chimica si din cea alimentara.Deseurile menajere sunt si ele o importanta sursa de poluare. Potențialul demografic este mijlociu și modest în areale cu densități relativ reduse, spor migratoriu negativ și spor natural diferențiat.
Bibliografie [modificare]
- Mărculeț catalina, Mărculeț I. (2002), Bazinul Secașului Mic – aspecte geografice, ISBN 973-0-02885-0, București.
- Mărculeț Cătălina, Mărculeț I. (2006), Utilizarea și degradarea terenurilor din bazinul Secașului Mic, Comunicări și Referate NATURA ȘI OMUL EDIȚIA A XVI - A CHEIA, Edit. Bioedit, Ploiești.
- Stroia M., Raboca N. (1987), Podișul secașelor, Geografia României, III, Ed. Academiei, București.
