Judeţul Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la una din unităţile administrativ-teritoriale ale României. Pentru alte sensuri vedeţi alb (dezambiguizare).

Judeţul Alba


stemă	amplasare

Geografie

Regiune

Centru

Reşedinţa

Alba Iulia

Populaţia 2002

382.747 loc. (Locul 28)

Densitate 2002:

61 loc./km² (Locul )

Suprafaţă

6.242 km² (Locul 28)

Consiliul Judeţean

Preşedinte

Ion Dumitrel(PD-L)

Site oficial

C.J. Alba

Prefectura

Prefect

Dan Coriolan Simedru

Site oficial

Prefectura Alba

Informaţii generale

Abreviere

AB

Prefix Telefonic

(+40) x58 ⁽¹⁾

⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Alba este un judeţ al României situat în Transilvania. Reşedinţa lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Judeţul are o suprafaţă de 6.242 km² şi populaţie de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu judeţele Cluj şi Mureş la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest şi Arad şi Bihor la nord-est.

Cuprins

1 Istorie
- 1.1 Politică
2 Aşezare
3 Infrastructura
- 3.1 Căi rutiere
- 3.2 Căi feroviare
4 Relief
5 Populaţia
6 Diviziuni administrative
7 Atracţii turistice
8 Legături externe
9 Vezi şi

[modifică] Istorie

Descoperirile arheologice din judeţul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petreşti”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de aşezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) şi colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roşia Montană) şi Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ştefan cel Sfânt, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanţă în perioada păgână a maghiarimii şi totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală şi politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria oraşului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum şi execuţia în 1784 a ţărăneşti Horia şi Cloşca (cel de-al treilea lider, Crişan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluţionară a lui Avram Iancu (1848) şi, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naţionale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale româneşti, în 1597 înfiinţarea tipografiei domneşti ortodoxe, şi publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar.

[modifică] Politică

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al judeţului a fost Cosmin Covaciu.

[modifică] Aşezare

Judeţul, situat în partea centrală a României, cu o suprafaţă de 624.167 hectare (2,6% din suprafaţa României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu judeţul Cluj la nord, cu judeţul Bihor şi judeţul Arad la vest, cu judeţul Hunedoara la sud-vest, cu judeţul Vâlcea la sud, iar cu judeţul Sibiu şi judeţul Mureş în est.

Capitala judeţului, Alba Iulia, este situată pe malul stâng al Mureşului (la 220-250 metri altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi Sebeş, si are o populaţie de 69.000 de locuitori.

Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii.

Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, precum şi resurse de gaze naturale.

[modifică] Infrastructura

[modifică] Căi rutiere

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României şi nord vestul ţări şi E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul şi vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.

[modifică] Căi feroviare

Acest judeţ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Braşov şi Judeţul Arad care pe sectorul cuprins între Coşlariu şi Şibot este parte din coridorul IV European. Judeţul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureşti - Braşov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar şi de calea ferată Războieni - Târgu Mureş - Deda şi Alba Iulia - Zlatna.

[modifică] Relief

Predomină regiunile înalte de podiş,deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munţii Şurianu, în nord-vest Munţii Bihorului, Munţii Parângului.

În vest Valea Sebeşului, şi o parte mică din Munţii Cindrelului.

Zona de podiş şi deal alcătuită din: Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie. Culoarul Mureşului separă Munţii Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Reţeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Galda, Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii Arieşul Mare şi Mic.

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică

Oraşe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeş şi Blaj, urmate de oraşe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna, ponderea mai mare a populaţiei fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populatia dupa religie: (Recensămantul din martie 2002)

Ortodocşi ............ 86,2%
Reformaţi ............ 3,9%
Greco-catolici ....... 3,6%
Penticostali ......... 1,9%
Alte religii ......... 4,4%

[modifică] Diviziuni administrative

Judeţul este compus din 4 municipii, 7 oraşe şi 67 de comune (2007).

[modifică] Municipii

Alba Iulia (reşedinţa judeţului)
Aiud
Blaj
Sebeş

[modifică] Oraşe

[modifică] Comune

[modifică] Atracţii turistice

Atracţiile turistice ale judeţului sunt de exemplu:

"Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
"Portul popular al Buciumanilor"
Dansul popular "Ţarina de la Abrud"
Monumente istorice precum:
- Catedrala catolică şi biserica ortodoxă din Alba Iulia
- Sala Unirii şi cetatea din Alba Iulia
- Clădiri medievale din Abrud
- Muzeul Minelor din Roşia Montană
- Cetatea din Sebeş şi cetatea din Aiud.
Complexul carstic Scărişoara - Munţii Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
Peştera Huda lui Papară o peşteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
Cheile din Valea Râmeţ.
Defileul Arieşului.
„Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud şi la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ştei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenuleţul de munte "Mocăniţa" cu haltele Abrud, Roşia Montană (Gura Roşiei), Câmpeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Brăzeşti, Sălciua, Ocoliş, Vidolm (declarat monument istoric).