Râul Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Moldova
—  Codul râului: XII.1.40  —
Râul Moldova în apropiere de orașul Gura Humorului.
Râul Moldova în apropiere de orașul Gura Humorului.
Date geografice
Zonă de izvorâre Obcina Feredeu
Emisar Siret
Punct de vărsare Roman
Date hidrologice
Bazin de recepție 4.315 km²
Lungimea cursului de apă 237 km
Debit mediu 32 m³/s
Date generale
Județe traversate Suceava, Neamț, Iași
Afluenți de stânga Sulița, Benia, Breaza, Pârâul Negrei, Plai, Moroșani, Pârâul Cailor, Timoi, Sadova, Deia, Lala, Moldovița, Doabra, Belțag, Tocila, Humor, Bucovăț, Stoineasa, Corlata, Stejăroaia, Șomuz, Mediasca, Hatia, Lețcani, Cristești, Boura, Pietroaia, Valea Baciului, Ciurlac,
Afluenți de dreapta Lucina, Lucava, Tătarcu, Răchitiș, Botuș, Orata, Delnița, Ciumuca, Colacu, Arseneasca, Putna, Colbu, Prașca, Valea Seacă, Izvorul Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor, Șandru, Sălătruc, Suha, Voroneț, Isachea,Seaca, Suha Mică, Suha Mare, Sasca Mare, Bogata, Râșca, Seaca, Râșca, Sărata, Neamț (Ozana), Topolița, Umbrari, Valea Albă, Valea Mare, Vier
Principalele localități traversate Câmpulung Moldovenesc, Roman
Localizarea râului Moldova pe harta României.
Localizarea râului Moldova pe harta României.

Râul Moldova este un râu din regiunea istorică Moldova a României, afluent de dreapta al râului Siret.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

După tradiția păstrată în "Letopisețul anonim al Moldovei", apoi în unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părți interpolate, precum și la Miron Costin, se spune că voievodul maramureșean Dragoș (1351-1353) a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova "în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru".

Conform legendelor, voievodul român Dragoș se afla la vânătoare și urmărea un bour pe care-l rănise. L-a hăituit prin pădure până a ajuns la o apă. Aici bourul a trecut prin vad, dar cățeaua lui Dragoș, pe nume Molda, s-a înecat în apele adânci și repezi ale râului. Fiara a fost ucisă, iar Dragoș a dat râului numele de Moldova, după numele cățelei sale [1].

Iată cum descrie acest eveniment cronicarul Grigore Ureche: "umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile, au dat de o hiară ce să chiamă buor și după multă goană ce o au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde să chiamă acum Buorénii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de buor să însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara acéia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățélii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova." [2]

O alta informație, din Cronica moldo-rusă, arată despre Laslău craiul unguresc (căruia îi corespunde în istorie,Vladislav Cumanul) că după o bătălie cu tătarii, în 1285, a creat o marcă cu centrul la Baia pe apa Moldovei. [3], [4]

Dragoș și-a stabilit drept capitală a mărcii sale, târgul Baia (denumit Civitas Moldaviensis) de pe râul Moldova. Principatul format aici a fost denumit Principatul Moldovei, după numele râului.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Râul Moldova izvorăște din vârful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul său se află în apropiere de localitatea Moldova-Sulița, aflată pe teritoriul județului Suceava.

El curge pe o lungime de 237 km în direcția NV-SE și străbate teritoriile a trei județe: Suceava, Iași și Neamț. Din lungimea sa, 150 km se află pe teritoriul județului Suceava, unde bazinul său hidrografic ocupă peste 35% din suprafața județului. În acest județ, râul străbate sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) și sectoare unde panta scade la mai puțin de 3 m/km.

Odată cu ieșirea din munți, cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane, formând grinduri, praguri și ostroave [5]. Pe teritoriul județului Iași, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s.

Râul primește afluenți și de partea stângă și de partea dreaptă, printre cei mai importanți menționăm râurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldovița, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) și Sărata (la Răucești). De-a lungul curgerii sale, Moldova străbate mai multe localități, printre care orașele Câmpulung Moldovenesc și Roman.

Moldova se varsă în râul Siret pe teritoriul județului Neamț, în apropierea orașului Roman. De la râul Moldova și-a luat numele ținutul istoric românesc și statul medieval Moldova.

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dumitru Almaș - "Povestiri istorice" (EDP, București, 1987), p. 24
  2. ^ *** - "Cartea Cronicilor" (Ed. Junimea, Iași, 1986), p. 136-137
  3. ^ Cronicile slavo române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959
  4. ^ Pavel Parasca, CINE A FOST “LASLĂU CRAIUL UNGURESC” DIN TRADIȚIA MEDIEVALĂ DESPRE ÎNTEMEIEREA ȚĂRII MOLDOVEI? HISTORY&POLITICS, pp 7-54
  5. ^ Mihai Iacobescu (coord.) - "Suceava. Ghid turistic al județului" (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 21

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București, 1971

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Hărți[modificare | modificare sursă]