Nicolae Beldiceanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Beldiceanu (n. 26 octombrie 1844, Preutești, județul Suceava - d. 2 februarie 1896, Iași) a fost un poet și prozator român.
[modificare] Biografie
Urmează cursurile Academiei Mihăilene din Iași. Ca poet a debutat în ziarul lui Hasdeu, „Lumina”. A colaborat la revista „Convorbiri literare”, unde a publicat poezii de factură romantică și pesimistă, apoi la „Contemporanul”, sub influența căruia a scris cele mai bune poezii ale sale (Vechituri, Lăutarul, Amurgul veacului, Dezmoșteniții). A mai publicat și lucrări arheologice, printre care Antichitățile de la Cucuteni (1885). Fiul său, Nicolae N. Beldiceanu (1881-1923), a fost un reputat prozator și publicist.
[modificare] Opera
- Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882
- Elemente de istoria românilor, I-III, Iași, 1893-1894
- Poezii, Iași, 1893
- Doine, Iași, 1893
- Poezii, București, 1914
[modificare] Bibliografie
- Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979
- Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, 1995