Stephen Hawking

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teoretician al originii

Stephen Hawking
Profesorul Stephen William Hawking
Profesorul Stephen William Hawking
Născut 8 ianuarie 1942 (1942-01-08) (72 de ani)
Oxford, Regatul Unit
Rezidență Regatul Unit
Naționalitate Britanic
Domeniu Fizician
Instituție Universitatea Cambridge
Alma Mater Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge
Doctoranzi Harvey Reall, Tim Prestidge, Raymond Laflamme, Julian Luttrell, Bruce Allen
Cunoscut pentru Gaură neagră, Cosmologie teoretică și Gravitație cuantică
Societăți Fellow, Royal Society
Premii Medalia Eddington (1975), Medalia Hughes (1976), Medalia Albert Einstein (1979), Premiul Wolf (1988), Premiul Julius Edgar Lilienfeld (1999), Medalia Copley (2006)
Soție Jane Wilde (c. 1965; div. 1990), Elaine Mason (c. 1995)
Copii Robert (n. 1967), Lucy (n. 1970), Timothy (n. 1979)
Religie Agnostic
Pagină web Pagina web a lui Stephen Hawking

universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deținută cândva de Isaac Newton.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studii[modificare | modificare sursă]

Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei[1]. Și-a făcut educația la St. Albans School (Hertfordshire) și la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obține titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde își începe activitatea didactică și științifică.

Lupta cu boala și infirmitatea[modificare | modificare sursă]

În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității. Se căsătorește în 1965 cu Jane Wilde (divorțând ulterior, în 1990), și va avea trei copii. Paralizia progresează și, cu timpul, devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică. În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason.
În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalul Addenbrooke.[2] A două zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.[3]

Activitatea științifică[modificare | modificare sursă]

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul "marii explozii" inițiale ("The Big Bang") și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiației Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).

În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declară că: În joia aceasta celebrul fizician și cosmolog predă la celebra „Catedră Lucasiană de Matematică” a Universității.[4]

Stephen Hawkins a construit un calculator, când a fost șaisprezece ani de la piese de schimb[5]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Fellow of the Royal Society din 1974
  • Companion of the Order of the British Empire din 1982
  • Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society 1985
  • Premiul J. E. Lilienfeld de la American Physical Society 1999
  • Medalia de aur Papa Pius al XII-lea, decernată de Vatican în 1975
  • Membru al Academiei Pontificale de Științe din 1986, deși teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creației lumii
  • Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988

Opere publicate în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Scurtă istorie a timpului (2004)[6]
  • Visul lui Einstein și alte eseuri (2004)[7]
  • Universul într-o coajă de nucă (2005)[8]
  • O mai scurtă istorie a timpului (2007)[9]
  • George și cheia secretă a universului, coautor Lucy Hawking (2009)[10], carte SF pentru copii
  • George și vânătoarea de comori în cosmos, coautor Lucy Hawking (2010)[11], carte SF pentru copii

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Site-ul editurii Humanitas: Stephen Hawking, notă biografică și cărți publicate în limba română
  2. ^ en Stephen Hawking 'very ill' in hospital - www.guardian.co
  3. ^ en Stephen Hawking expected to make full recovery - www.guardian.co
  4. ^ de Astrophysiker Stephen Hawking geht in Rente - www.heute.de
  5. ^ .Stephen Hawkins Biography.
  6. ^ Site-ul editurii Humanitas: Scurtă istorie a timpului, detalii carte
  7. ^ Site-ul editurii Humanitas:Visul lui Einstein și alte eseuri, detalii carte
  8. ^ Site-ul editurii Humanitas:Universul într-o coajă de nucă, detalii carte
  9. ^ Site-ul editurii Humanitas: O mai scurtă istorie a timpului, detalii carte
  10. ^ Site-ul editurii Humanitas: George și cheia secretă a universului, detalii carte
  11. ^ Site-ul editurii Humanitas: George și vânătoarea de comori în cosmos, detalii carte

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Michael White, John Gribbin: Stephen Hawking - A life in science, Joseph Henry Press, Washington D.C., 2002, ISBN 0-309-08410-5 (accesată pe Google books la 22 august 2010)
  • Stephen Hawking: Visul lui Einstein și alte eseuri (traducere și postfață de Gheorghe Stratan), ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005, ISBN 973-50-1063-1
  • Stephen Hawking, Leonard Mlodinow: O mai scurtă istorie a timpului (traducere și postfață de Gheorghe Stratan), Editura Humanitas, București, 2007, ISBN 978-973-50-1635-7

Hawking în enciclopedii[modificare | modificare sursă]

  • И.Г. Колчинский, А.А. Корсунь, Родригес, Астрономы, Киев, Наукова Думка, 1986
  • Ю.А. Храмов, Физики, М., Наука, 1983
  • Bol'shoi Rossiiskii Entsikopedicheskii Slovar, M., Izd-vo Drofa, 2009
  • Hawking, Steven//Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch., Ed.Litera, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stephen Hawking