Stephen Hawking

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Stephen Hawking**
Profesorul Stephen William Hawking
Născut	8 ianuarie 1942 Oxford, Regatul Unit
Rezidenţă	Regatul Unit
Naţionalitate	Britanic
Domeniu	Fizician
Instituţie	Universitatea Cambridge
Alma Mater	Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge
Doctoranzi	Harvey Reall, Tim Prestidge, Raymond Laflamme, Julian Luttrell, Bruce Allen
Cunoscut pentru	Gaură neagră, Cosmologie teoretică şi gravitate cuantică
Societăţi	Fellow, Royal Society
Premii	Medalia Eddington (1975), Medalia Hughes (1976), Medalia Albert Einstein (1979), Premiul Wolf (1988), Premiul Julius Edgar Lilienfeld (1999), Medalia Copley (2006)
Soţie	Jane Wilde (c. 1965; div. 1990), Elaine Mason (c. 1995)
Copii	Robert (n. 1967), Lucy (n. 1970), Timothy (n. 1979)
Religie	nu crede într-un Dumnezeu personal
Dexteritate	stângaci
Pagină web: Pagina web a lui Stephen Hawking

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teoretician al originei universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.

[modifică] Biografie

[modifică] Studii

Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Şi-a făcut educaţia la St. Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford). În 1962 - la vârsta de 20 de ani - obţine titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde îşi începe activitatea didactică şi ştiinţifică.

[modifică] Lupta cu boala şi infirmitatea

În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii. Se căsătoreşte în 1965 cu Jane Wilde (divorţând ulterior, în 1990), şi va avea trei copii. Paralizia progresează şi, cu timpul, devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să îşi continue activitatea didactică şi ştiinţifică. În 1995 se căsătoreşte din nou, cu Elaine Mason.

[modifică] Activitatea ştiinţifică

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra orginei şi evoluţiei universului în expansiune din momentul "marii explozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre găurile negre din univers şi termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informaţional al găurilor negre. La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

Foarte populare sunt cărţile sale de popularizare a ştiinţei, pentru nespecialişti: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (publicată în limba română sub titlul Visul lui Einstein şi alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (publicată în limba română sub titlul Universul într-o coajă de nucă, 2004) şi A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (publicată în limba română sub titlul O mai scurtă istorie a timpului).

[modifică] Premii şi distincţii

Fellow of the Royal Society din 1974
Companion of the Order of the British Empire din 1982
Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society 1985
Premiul J. E. Lilienfeld de la American Physical Society 1999
Medalia de aur Papa Pius al XII-lea, decernată de Vatican în 1975
Membru al Academiei Pontificale de Ştiinţe din 1986, deşi teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii
Premiul Wolf pentru Fizică, împreună cu Roger Penrose, în 1988

[modifică] Opere publicate în limba română

Scurtă istorie a timpului (2004)
Visul lui Einstein şi alte eseuri (2004)
Universul într-o coajă de nucă (2005)
O mai scurtă istorie a timpului (2007)

[modifică] Vezi şi

[modifică] Bibliografie

Stephen Hawking: Visul lui Einstein şi alte eseuri (traducere şi postfaţă de Gheorghe Stratan), ediţia a II-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005, ISBN 973-50-1063-1
Stephen Hawking, Leonard Mlodinow: O mai scurtă istorie a timpului (traducere şi postfaţă de Gheorghe Stratan), Editura Humanitas, Bucureşti, 2007, ISBN 978-973-50-1635-7