Design inteligent

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Design inteligent (dezambiguizare).
Acesta este o parte a seriei de articole despre
Design inteligent
A savonette-type pocket watch
Concepte

Complexitate ireductibilă
Complexitate specifică
Universul bine articulat
Designer inteligent
Realismul teistic
Creaționism

Mișcarea designului
inteligent

Timeline
Discovery Institute
Center for Science and Culture
Wedge strategy
Critical Analysis of Evolution
Teach the Controversy
Design inteligent în politică
Procesul Kitzmiller contra
Dover Area School District

Reacții

Evreii
Biserica Ortodoxă
Biserica Romano-Catolică
Organizații științifice

Creaţionism -- Portal
 v  d  m 

Design inteligent, în original în limba engleză, Intelligent design, este o formă de creaționism[1][2] care presupune că „anumite caracteristici ale Universului și ale vieții sunt cel mai bine explicate prin existența unei cauze inteligente și nu prin procese indirecte, așa cum ar fi selecția naturală”,[3][4] conform exprimării neretorice din engleză, „certain features of the universe and of living things are best explained by an intelligent cause, not an undirected process such as natural selection.”

Susținătorii de bază ai conceptului, care sunt toți asociați cu Discovery Institute din Statele Unite ale Americii, cred că realizatorul designului inteligent, așa numitul designer inteligent, este Dumnezeu, așa cum este cunoscut în creștinism. Avocații designului inteligent susțin că aceasta este o teorie științifică, căutând, în același timp, redefinirea științei pentru a accepta explicații supranaturale ale tuturor fenomenelor.

Comunitatea științifică este categorică în a categorisi designul inteligent ca pseudoștiință.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Originea conceptului[modificare | modificare sursă]

În 1910, evoluția nu era un subiect de controverse religioase majore în America, dar în anii 1920 controversa fundamentalist-modernistă din teologie a dus la opoziția fundamentaliștilor creștini față de predarea în școli a evoluției și la originile creaționismului modern.[3] Predarea evoluției a fost suspendată în mod eficient în școlile publice din SUA pana în anii 1960, când evoluția a fost apoi reintrodusă în programa școlară și au existat o serie de procese în instanță prin care s-a încercat reintroducerea predării creaționismului alături de evoluție la orele de știință. Creaționiștii Pământului tânăr au promovat știința creației ca "o explicație științifică alternativă a lumii în care trăim". Aceștia au invocat frecvent argumentul existenței unui design pentru a explica complexitatea întâlnită în natură și pentru a demonstra existența lui Dumnezeu.[5]

Originea termenului[modificare | modificare sursă]

Concepte[modificare | modificare sursă]

Una dintre cele mai „simple” forme de viață, Escherichia coli are un sistem motor complex și elice de propulsie, numită flagel bacterian, care conține 40 de piese în mișcare realizate din molecule de proteine. Behe a pretins că acest sistem ar fi ireductibil de complex, susținere despre care s-a dovedit că e eronată.

Complexitate ireductibilă[modificare | modificare sursă]

Michael Behe este autorul ipotezei designului inteligent. Behe afirmă că unele mecanisme sunt ireductibil de complexe și este imposibil să fi apărut prin evoluție nedirijată de o inteligență superioară.[6] Behe dă ca exemplu cursa de prins șoareci: orice element am scoate din ea, ea ar deveni nefuncțională, deci o combinație de elemente care nu are nicio funcție.[6] El argumentează că o cursă de șoareci poate apărea doar completă și nu poate fi un produs al unei evoluții prin care elementele se adaugă unul câte unul până când ajung să constituie cursa de șoareci.[6] Ea este diferită de un automobil, care continuă să funcționeze chiar dacă i s-a ars un far.[6]

Complexitate specifică[modificare | modificare sursă]

Univers perfecționat[modificare | modificare sursă]

Designer inteligent[modificare | modificare sursă]

Mișcare[modificare | modificare sursă]

Religie[modificare | modificare sursă]

Reacția celorlalte grupuri de creaționiști[modificare | modificare sursă]

Reacția comunității științifice[modificare | modificare sursă]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Film[modificare | modificare sursă]

Critici[modificare | modificare sursă]

Critici științifice[modificare | modificare sursă]

Departamentul de biologie la care predă Behe a publicat un avertisment prin care se dezice unanim (minus Behe) de ipoteza lui Behe, afirmând că ea nu constituie știință.[7]

Argumente din ignoranță[modificare | modificare sursă]

Probleme teologice[modificare | modificare sursă]

Biologul și teologul catolic Francisco J. Ayala a poreclit designul inteligent drept „design incompetent” afirmând că este o blasfemie să punem în seama lui Dumnezeu designul defectuos al multor organisme (printre care și omul).[8]

Dumnezeul decalajelor[modificare | modificare sursă]

Procesul Kitzmiller[modificare | modificare sursă]

Din verdictul Kitzmiller v. Dover Area School District:

„Profesorul universitar Behe a aplicat conceptul de complexitate ireductibilă la doar câteva sisteme special alese: (1) flagelul bacteriilor; (2) 'cascada' biochimică a coagulării sanguine; și (3) sistemul imunitar. Contrar afirmațiilor profesorului Behe cu privire la aceste câteva sisteme biochimice dintre mii și mii de sisteme care există în natură, Dr. Miller a adus dovezi, bazate pe studii cu peer-review, că ele în realitate nu sunt ireductibil de complexe.[9]

În primul rând, expertul apărării, profesorul universitar Fuller a fost de acord că ID-ul aspiră la a ‘‘schimba regulile de bază’’ ale științei iar expertul principal al apărării, profesorul universitar Behe, a admis că această definiție lărgită a științei, care cuprinde ID-ul, ar cuprinde de asemenea astrologia. (28:26 (Fuller); 21:37–42 (Behe)).

Pentru a stabili cum stau faptele, am considerat întrebarea seminală dacă ID-ul este știință. Am conchis că nu este și, mai mult, ID-ul nu se poate detașa de antecedentele sale creaționiste și deci religioase.”

Reacție[modificare | modificare sursă]

Statut internațional[modificare | modificare sursă]

Europa[modificare | modificare sursă]

Relația cu islamul[modificare | modificare sursă]

Relația cu ISKCON[modificare | modificare sursă]

Australia[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

După data apariției:

  • Forrest, Barbara (2004). Creationism's Trojan Horse: The Wedge of Intelligent Design. U.S.: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-515742-0 
  • Slack, Gordy (2007). The Battle Over the Meaning of Everything: Evolution, Intelligent Design, and a School Board in Dover, PA. U.S.: John Wiley & Sons. ISBN 978-0-7879-8786-2 
  • Davis, Jimmy H. and Poe, Harry L (2008), Chance or Dance: An Evaluation of Design, Templeton Foundation Press, ISBN 978-1-59947-133-4
Parte a seriei despre
Creaționism
The Creation of Adam.jpg

Istoria creaționismului
Neo-creaționism

Tipuri de creaționism

Creaționismul biblic
providențial/ deist
Creaționism evoluționist
Creaționism științific
Creaționism progresiv
Intelligent design

Teologie

Genesis creation narrative
Framework interpretation
Genesis as an allegory
Omphalos hypothesis

Creaționism științific

Baraminology
Flood geology
Creation geophysics
Creationist cosmologies
Design inteligent

Controversa

Mitul creației
Istorie
Public education
Teach the Controversy

Particular religious views

Deist · Hindu · Islamic · Jewish
Pandeist

Adepți

Oameni de știință

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · PortalPortal

 v  d  m 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "The term is now used chiefly with reference to a modified form of creation science ... while minimizing the use of religious terminology." Oxford English Dictionary entry for Intelligent Design.
  2. ^ Barbara Forrest. Washington, D.C.: Center for Inquiry, Office of Public Policy. Understanding the Intelligent Design Creationist Movement: Its True Nature and Goals. [PDF]; 2007 May [cited 2007-08-06].
  3. ^ a b doi:10.1042/bj20081534
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual .pdf
  4. ^ Discovery Institute. Top Questions-1.What is the theory of intelligent design? [cited 2012-06-16].
    Intelligent Design and Evolution Awareness Center. Primer: Intelligent Design Theory in a Nutshell [PDF]; 2004 [cited 2012-06-16].
  5. ^ Scott, Eugenie C.; Matzke, Nicholas J. (15 mai 2007). „Biological design in science classrooms”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (Washington, D.C.: National Academy of Sciences) 104 (Suppl 1): 8669–8676. doi:10.1073/pnas.0701505104. PMID 17494747. PMC 1876445. Bibcode2007PNAS..104.8669S. http://www.pnas.org/content/104/suppl_1/8669.full. Accesat la 2 iunie 2009.  abstract
  6. ^ a b c d H. Allen Orr "Darwin v. Intelligent Design (Again)", Boston Review, Commentary, September 1996.
  7. ^ Department Position on Evolution and "Intelligent Design"”. Department of Biological Sciences, Lehigh University. http://www.lehigh.edu/~inbios/news/evolution.htm. Accesat la 25 iulie 2008. 
  8. ^ Dembski, William (2013). „18. Evil, Creation and Intelligent Design”. in Meister, Chad; Dew, Jr., James K. (în engleză). God and Evil: The Case for God in a World Filled with Pain. Downers Grove, IL: InterVarsity Press. p. 263. ISBN 9780830866465. OCLC 858358369. http://books.google.nl/books?id=TT_7TLx1Rk0C&pg=PA263&lpg=PA263&dq=incompetent+design+ayala&source=bl&ots=g_SgNJiAQ-&sig=MNPcA4Z3-VbzT3EHy7AsrqmoQ-U&hl=nl&sa=X&ei=DtbzU-TbFcaS0QWKz4HYCQ&ved=0CBgQ6AEwAQ 
  9. ^ en:s:Kitzmiller v. Dover Area School District/4:Whether ID Is Science#Page 76 of 139

Legături externe[modificare | modificare sursă]

ID perspectives[modificare | modificare sursă]

Non-ID perspectives[modificare | modificare sursă]

Articole din mass media[modificare | modificare sursă]

Articole în media românească[modificare | modificare sursă]