Parte de vorbire

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Gramatică
Morfologie
Parte de vorbire
Flexibilă
Adjectiv
Articol
Numeral
Pronume
Substantiv
Verb
Neflexibilă
Adverb
Conjuncţie
Interjecţie
Prepoziţie
Locuţiune
Sintaxă
Cazuri
Sintaxa propoziţiei
Parte de propoziţie
Complement
Sintaxa frazei
Propoziţie subordonată
Propoziţie circumstanţială


Părţile de vorbire sunt cuvinte sau locuţiuni verbale care fac parte din 10 clase gramaticale grupate după:

  • sensul lexical - ceea ce exprimă
  • forma lor - caracteristici morfologice
  • posibilitatea de a îndeplini anumite funcţii sintactice.



Cel mai important rol în clasificarea părţilor de vorbire îl are sensul lexical, adică ceea ce exprimă fiecare parte de vorbire. Astfel

  1. substantivul - indică obiecte,
  2. pronumele - ţine locul unui substantiv,
  3. numeralul - exprimă un număr sau o determinare numerică,
  4. adjectivul - exprimă o proprietate a unui obiect,
  5. verbul - exprimă o acţiune sau o stare,
  6. adverbul - exprimă o caracteristică a unui acţiuni sau a unei stări,
  7. interjecţia - exprimă exteriorizarea unui sentiment, a unei stări fizice sau psihice sau a unui sunet,
  8. articol,
  9. conjuncţia şi
  10. prepoziţia - acestea nu au sens de sine stătător şi sunt simple instrumente gramaticale ce servesc la stabilirea unor raporturi gramaticale.
Unelte personale